Cum s-a votat la prezidențialele din 2024, în diaspora românească?
Mai are rost întrebarea din titlu, la aproape o săptămână de la votul din 24 noiembrie? Mai ales
în condițiile în care turul întâi al alegerilor a fost serios pus sub semnul întrebării prin
renumărarea voturilor la cererea CCR? Da
1
, pentru că întrebările rămân actuale și răspunsurile
care vor fi date la marea întrebare legată de Călin Georgescu - candidatul atracție pentru cele
mai multe voturi la prezidențialele din 24 noiembrie 2024 – vor trebui să ia în considerație și
parte din datele la care ne vom referi în continuare.
Cu datele disponibile public, de la prima numărare a voturilor din diaspora, distribuția esențială
a voturilor apare așa cum se obsrvă în tabelul 1. Opțiunea majoră a diasporei a fost, ca și în țară,
pentru Călin Georgescu CG (43%), urmat de Elena Lasconi EL (27%) și George Simion GS
(12%).
Tabelul 1. Ponderea voturilor la prezidențialele din 2024, pe cifre majore
Țara de vot GEORGESCU LASCONI SIMION GEOANA CIUCA CIOLACU Alti candidati Total
GERMANIA 57.8 17.7 13.0 3.2 2.1 1.6 4.6 100
Rep. CIPRU 54.5 16.3 13.6 4.9 2.7 2.8 5.0 100
BELGIA 51.1 21.1 13.2 5.1 2.3 1.8 5.3 100
UK 49.5 24.4 12.5 5.2 2.1 1.8 4.6 100
AUSTRIA 49.4 20.9 12.9 4.1 3.0 2.0 7.7 100
ITALIA 48.9 19.5 15.1 4.5 3.3 3.4 5.5 100
IRLANDA 48.1 28.5 10.8 3.8 2.6 1.3 5.0 100
SPANIA 47.0 19.1 15.3 4.8 3.6 3.5 6.7 100
FRANȚA 43.2 26.3 13.9 5.0 3.8 2.8 5.0 100
NORVEGIA 41.6 32.5 10.1 5.5 2.4 1.5 6.3 100
DANEMARCA 40.6 35.1 9.6 6.3 1.8 1.4 5.2 100
OLANDA (RTJ) 37.2 41.7 8.8 5.2 1.9 1.2 4.1 100
SUEDIA 35.3 38.0 8.9 6.3 2.8 2.2 6.4 100
ELVEȚIA 32.8 41.1 8.2 6.0 3.9 1.7 6.3 100
SUA 21.2 41.4 8.1 8.3 7.2 4.3 9.4 100
CANADA 19.2 42.8 11.7 6.4 6.6 3.8 9.6 100
Rep. MOLDOVA 3.1 56.7 4.0 5.7 20.1 6.9 3.6 100
Alte 20.1 39.9 8.6 9.3 6.1 5.2 10.9 100
Total 43.4 26.8 12.1 4.9 4.6 2.9 5.4 100
Sursa de date: Autoritatea Electorală Permanentă AEP. Calcule proprii DS.Exemplu: 40.6% dintre românii
cu drept de vot din Danemarca au votat,la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, în
favoarea lui Călin Georgescu. Totalul de voturi de la care am pornit, pe diaspora, a fost de 797894 voturi,
pornind de la datele AEP.
1
Mulțumesc domnului Eugen Istodor, de la Hot News, pentru ajutorul dat în obținerea datelor pe baza
cărora am construit tabelul 1 și pentru întrebarea care a declanșat analiza de față (Cum vedeți capcana
"călin georgescu" pentru diasporă?).
2
Detalii legate de cauze directe ale diferențelor de voturi pentru diferiți candidați, în țară sau în
străinătate, nu interesează în acest cadru de analiză. Întrebările aferente conteză însă pentru
cercetarea socială în domeniu. Ponderea voturilor pro-CG a fost mai mare în diaspora decât în
țară cu aproximativ 20 puncte procentuale. De ce? De unde știa diaspora mult mai mult despre
CG decât cei din țară? Nu știm ce date aveau votanții de aici sau de acolo despre unul sau altul
dintre candidați. O explicație ar putea veni, însă, din cifrele referitoare la voturile pro-Marcel
Ciolacu (MC). În țară acesta a fost votat, cu cifrele date de prima numărătoare, de 19% dintre
alegătorii care au mers la urne iar în străinătate numai de 3%
2
. „Supărarea” diasporei pe PSD
este veche. A fost exprimată și la alte alegeri și ar merita să fie discutată mai mult, altădată, în
legătură cu partidele la putere, coruție, proasta funcționare a instituțiilor , 10 august 2018 Piața
Victoriei, „vrem o țară ca afară” etc.
Dar să revenim la datele din tabelul 1. Diaspora nu este unitară, ca preferințe electorale. În cel
puțin șase țări preferința pentru EL a fost mai mare decât pentru CG. Este vorba de o două țări
din Uniunea Europeană (UE), respectiv Olanda și Suedia. În afara UE, aceeași opțiune în
favoarea EL comparativ cu CG, apare în Elveția, Republica Moldova, și dincolo de Europa, în
Canada și în Statele Unite ale Americii (SUA). Nu știm răspunsul. Formulăm ipoteze sau
întrebări de cercetare. Contextul cauzal pare să fie diferit de la țară la țară, sau de la un grup de
țări la altul. Acolo unde nivelul de educație este mai ridicat sau nivelul de calificare profesională
în diaspora este mai mare, opțiune pare să fi fost în favoarea EL versus CG. Cel puțin pentru
Olanda pare să fie validă o astfel de explicație. Dacă am face o comparație între Olanda și
Germania, s-ar putea afirma că nivelul mediu de calificare profesională în diaspora românească
este mai mare în Olanda decît în Germania? Cu informațiile parțiale, insuficiente pe care le
avem, răspunsul este afirmativ. De aici s-ar putea să vină și ierahiile diferite de vot, în cele două
țări.
O discuție cu mai multe detalii și date ar merita să fie pe cazul românilor care vin din Republica
Moldova. Ponderea modovenilor care au și cetățenie română și votează pentru Nicolae Ciucă
sau pentru Marcel Ciolacu este mult mai mare decât în alte țări. Preferința lor este în primul
rând pentru EL dar și ponderile în favoarea celor doi foști lideri de partide la putere (PNL și
PSD) este mare. De ce? Rămîne întrebarea dacă nu cumva efectele TIKTOK nu au fost mai
slabe în disaporele românești în care nivelul de educația și de calificare profesională au fost mai
ridicate (Olanda, Suedia, Elveția, SUA, Canada). Opțiune electorală a cetățenilor români din
Republica Moldova pare să aibă o explicație diferită de cea pentru cele cinci țări anterior
menționate.
2
Rotunjesc cifrele pentru că, oricum, acestea sunt puse sub semnul întrebării din punct de vedere
juridic, prin renumărarea voturilor.
3
Trecând de la datele din tabelul 1 la ipoteze mai generale, notăm și cu această ocazie necesitatea
unor sondaje sociologice, cel puțin pe migranții români din hexagonul de atracție europeană.
Este probabil că în Germania, Austria, Marea Britanie, Franța, Spania și Italia – țări constituente
pentru ceea ce am numit hexagonul de atracție migratorie a românilor - să fie manifestă și
nemulțumire socială majoră legată de corupția și de proasta funcționare a instituțiilor din
România. De aici și înclinația sporită a românilor de acolo de a vota în principal în favoarea lui
CG. Sau de a fi vulnerabili, mai ușor, la manipulări care să ducă la un astfel de vot.
Este de așteptat ca, indiferent de condiționările directe ale votului de la prezidențialele din 24
noiembrie 2024, votul românilor din diaspora la parlamentarele din 1 decembrie a.c. să aibă o
structură similară cu cea a voturilor din 24 noiembrie. Nemulțumirile populației legate de
proasta funcționare a instituțiilor din România și de politicile în domeniul migrației și al
dezvoltării se mențin, pentru diaspora, cu influența lor inevitabilă asupra votului, chiar dacă este
pentru parlament sau pentru prezidențiale.
Deși sunt diferite ca structură, voturile din diaspora și din țară sunt intercorelate. Este probabil
că în comunitățile locale din România care au mulți migranți în străinătate structura votului din
diaspora să conteze și pentru cei de acasă. Similar, discuțiile din spațiul public și mișcările
sociale din marile orașe, legate de rezultatele votului din 24 noiembrie, să influențeze și votul la
parlamentarele și la prezidențialele care vor urma, aici, în România, dar și în diaspora, cu ecouri
negative în special pentru partidele asociate cu pesimismul față de UE/NATO și cu
comportamente asociate cu proasta funcționare a instituțiilor din țară.
Dumitru Sandu
Universitatea București
|
Dumitru Sandu 11/30/2024 |
Contact: |
|
|
