Noaptea de Cristal și Bezna Urii • 9 Noiembrie, Ziua Internațională de Luptă Împotriva Fascismului și Antisemitismului
Am scris cândva despre cum ne-am obișnuit atât de mult cu zilele internaționale dedicate unor cauze și evenimente majore, încât ele trec aproape neobservate. 9 noiembrie, Ziua Internațională de Luptă Împotriva Fascismului și Antisemitismului, probabil va trece și ea neobservată în avalanșa de știri mondene. Ziua a fost aleasă în memoria victimelor "Nopții de Cristal" - Kristallnacht - din 9 noiembrie 1938, din Germania nazistă. Această noapte funestă, un preambul al Holocaustului, reprezintă unul dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei europene. La 86 de ani de la acel moment, care este starea lumii? Antisemitismul nu este în scădere. Dimpotrivă. Dovezile dureroase abundă chiar și în inima Europei.
Recent, pe 7 noiembrie, suporterii echipei israeliene de fotbal Maccabi din Tel Aviv, aflați în Amsterdam, au fost atacați violent de mulțimi cu porniri antisemite. Ironia istoriei care se repetă este prea dureroasă. Guvernul israelian a reacționat imediat, trimițând două avioane pentru a-i repatria pe cetățenii israelieni fără întârziere. Sigur, autoritățile olandeze au condamnat atacurile și s-au grăbit să-și recunoască greșelile. Faptul că nu au adus suficiente forțe de ordine este una dintre aceste greșeli. Regele olandez a declarat după atacuri: „Am greșit față de evrei în timpul războiului și nu i-am ajutat; am greșit din nou acum.” Din păcate, declarațiile nu pot alina teama celor pe care istoria i-a tratat atât de oribil. Potrivit unor surse locale, unii dintre cetățenii evrei care intenționau să viziteze Amsterdamul și Casa Anne Frank au renunțat din cauza temerii de noi atacuri. Atacul nu este în nici un fel unic. Face parte din creșterea alarmantă a antisemitismului la nivel global. Chiar și faptul că unii suporteri israelieni ar fi provocat atacurile prin scandarea de sloganuri anti-palestiniene, aspect aflat încă în curs de investigare, nu diminuează problema reală a creșterii alarmante a antisemitismului.
Chiar și după experiența celui de-al Doilea Război Mondial, istoria antisemitismului continuă și crește în amploare cu o violență înfiorătoare. ADL (Anti-Defamation League) a investigat această creștere dramatică a antisemitismului incepand cu 2014. Un studiu efectuat în 2023, în zece țări europene, a arătat că 1 din 4 respondenți are sentimente antisemite declarate. Cele zece țări, atât din Europa de Vest, cât și din Europa de Est, indică faptul că țările din Europa de Est au o rată mult mai ridicată de antisemitism. La fel de odios este și perpetuarea stereotipică a justificării antisemitismului. Studiul arată că cetățenii din țările europene vestice consideră că evreii europeni sunt mult mai devotați Israelului decât țărilor europene din care fac parte. Cei din est continuă să creadă că evreii dețin un control ascuns asupra economiei și finanțelor din țările respective. Este evidentă astfel continuarea unei linii de gândire din perioada nazismului, când evreii erau învinuiți că ar fi cauza principală a problemelor economice și financiare din Europa. Iată cum istoria se repetă. În 1933, pe coperta revistei Time apărea Goebbels, care proclama că „evreii sunt problema” – o prefață la un articol în care el justifica problemele economice majore ale epocii ca fiind generate de evrei.
Europa nu este, desigur, continentul cu cele mai puternice sentimente antisemite dar este locul în care această ideologie a urii a prins rădăcini și s-a dezvoltat. Într-un studiu realizat tot de Anti-Defamation League (ADL), s-a constatat că regiunile din Orientul Mijlociu și Nordul Africii au cel mai mare procent de sentimente antisemite, cu aproximativ 74% din populație având atitudini ostile față de evrei. Această statistică reflectă o tendință mai largă, unde în multe dintre aceste țări, antisemitismul este profund înrădăcinat, de multe ori ca urmare a conflictelor istorice, ideologiilor politice și influențelor externe. Mai multe studii și rapoarte, inclusiv cele ale ADL, arată că în regiunile respective există o perpetuare a stereotipurilor și a teoriilor conspiraționiste legate de evrei, ceea ce contribuie la menținerea unui climat de ură. Totodată, în aceste zone, este frecvent întâlnită negarea Holocaustului și alte forme de discriminare împotriva evreilor, cu impact asupra relațiilor interetnice și interreligioase. ADL a efectuat studii începând din 2014, măsurând aceste sentimente și tendințe. O singură schimbare pozitivă remarcată a fost scăderea antisemitismului în Ucraina, de la 49% în 2019 la 26% în 2023. Studiul explică această schimbare prin popularitatea președintelui Volodimir Zelenski, care a declarat cu mândrie, de multe ori, că este evreu.
Războiul recent dintre Israel și Hamas a exacerbat ura împotriva evreilor, dar această ură se adaugă unor sentimente mai vechi. În analiza realizată de ADL, apar și alte elemente îngrijorătoare. De exemplu, deși există un nivel ridicat al celor care cunosc despre Holocaust, numărul celor care îl neagă este în creștere. În Ungaria, 19% dintre cei care neagă Holocaustul susțin că „acesta este un mit”. Alte țări cu un număr mare de contestatari sunt Rusia și Polonia. În Canada, 2023 a fost un an record în ceea ce privește incidentele antisemite, cu cele mai multe raportate din istoria recentă. Potrivit unui audit realizat de B’nai Brith, numărul incidentelor antisemite s-a dublat în 2023 față de anul precedent. Mai mult, un număr semnificativ de evrei canadieni s-au declarat temători în fața posibilității unor atacuri violente. Această tendință reflectă o creștere alarmantă a antisemismului pe plan global.
Luiza Mureșeanu
Toronto
Sursa citata: The ADL Global 100: An Index of Antisemitism | ADL
|
Luiza Mureșeanu 11/9/2024 |
Contact: |
|
|
