Primenirea în lumina adevărului
Te invit, stimate cititorule, la peregrinări cognitive prin problematica unor centre de interes actuale, fiind îndrumat pe traseul spiritual de prietenii adevărati ai mintii – ratiunea, binele si adevărul. Sper să ai parte de o călătorie interesantă, în care nu vor lipsi provocările cognitive. Consider că lucrarea si-a atins scopul, dacă vei găsi idei novatoare la care să reflectezi după lecturare.
Aparitia si dezvoltarea Internetului reprezintă un salt uriaş pentru cultură şi civilizaţie, deoarece asigură stocarea informaţiilor şi comunicarea la nivel planetar, având disponibilităţi pentru divertisment (muzică, filme, videoclipuri, jocuri online), retele de socializare, cultură, marketing, afaceri, trnsfer financiar, găzduire web (web hosting), votare online, videoconferinte, postă electronică (e-mail), comerţ electronic (e-commerce), dictionare si enciclopedii online.
Referitor la etimologie, termenul Internet provine din combinarea parţială a cuvintelor “interconnected” (interconectat) si “network” (retea).
Precursorul Internetului este Arpanet, prima retea de computere interconectate creată în 1965 de Ministerul Apărării din SUA prin “Agentia pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare” (DARPA - Defence Advanced Research Projects Agency ).
În prezent, Internetul reprezintă o retea mondială de calculatoare si alte aparate cu adrese computerizate, care sunt interconectate conform protocoalelor de comunicare “Transmission Control Protocol” si “Internet Protocol”, numite împreună “stiva TCP/IP”.
Un rol esential în accesarea colectiei vaste de informatii din Internet îl are “world wide web” (www sau web), bazele acestei aplicatii fiind concepute în 1989 de către Tim Berners-Lee, cercetător la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) care a creat limbajul de programare HTLM (Hyper Text Markup Language - limbaj de marcare a hipertextului).
Aplicatia web s-a dezvoltat rapid după 1993, an când NCSA (National Center for Supercomputing Applications) din SUA a lansat browserul Mozaic - bazat pe o interfată grafică de utilizator (Graphic User Interface, GUI) foarte atrăgătoare şi simplu de folosit. De la 130 de servere web existente în 1993, s-a ajuns după numai un an la circa 11 500.
În traducere “world wide web” înseamnă “marea pânză de păianjen a lumii”, formulare care sugerează că navigarea pe reţeaua web se face prin intermediul unor multitudini de legături hipertext şi hipermedia. Orice pasionat de Internet îşi poate crea un site web dacă cunoaşte limbajul HTML sau, mult mai simplu, secvenţele de cod pot fi gestionate folosind editorul Composer din Netscape Communicator.
Fiecare pagină web este identificată prin adresa unică URL (prescurtarea de la “uniform resource locator”). Atunci când utilizatorul dă clic de mouse pe cuvinte sau pe imagini marcate, ajunge automat în altă locaţie pe web. Prin introducerea browserelor web s-a simplificat şi mai mult accesarea documentelor hiperlegate.
Este fascinant că, prin integrarea software de hipertext cu Internetul, s-a deschis calea modernă pentru comunicarea în retea si interactiunea socială online la scară planetară.
Cu ajutorul unui terminal conectat la Internet - computer, laptop, tabletă sau un smart phone - poate fi accesată media de socializare online (social media), care include diverse site-uri web si aplicatii: retele sociale (Facebook, Twitter, Instagram, Google +, MySpace, TikTok, LinkedIn), site-uri foto (Shutterstock), site-uri video (Flickr), site-uri audio-video (YouTube), site-uri audio (SoundCloud), bloguri (Wordpress, Blogger), forumuri (Softpedia, Olx), jocuri online, enciclopedii online (Wikipedia, MediaWiki), servicii de mesagerie (WhatsApp, Skype).
Un succes deosebit în media de socializare îl au Facebook (fondată de Mark Zuckerberg, redenumită Meta) si Twitter (detinută de Elon Musk, redenumită reteaua X). De regulă, adultii preferă reteaua Facebook, adolescentii pe TikTok, microbloggerii pe Twitter, creativii pe Instagram, profesionistii pe LinkedIn, cercetătorii pe Academia.edu, iar gamerii accesează
Twitch si toată lumea foloseste aplicatia WhatsApp.
Social media este deosebit de importantă, deoarece facilitează comunicarea dintre utilizatori, schimbul de informatii utile, formarea de relatii noi, crearea si distribuirea de continut (text, foto, audio, video, prezentări multimedia), răspândirea rapidă a stirilor, dar
prezintă si riscuri, pentru că nu se stie întotdeauna sursa informatiilor, corectitudinea acestora, cine este furnizorul de servicii si ce responsabilităti îi revin, scopurile urmărite etc. Uneori, nu există posibilitatea stergerii informatiilor introduse benevol, chiar dacă acestea sunt gresite sau dezvăluie secrete ale utilizatorilor care nu sunt familiarizati cu pericolele online.
Este sugestiv faptul că, în epoca actuală marcată de Internet si inteligenta artificială, sintagma “ferma de troli” este folosită pentru a desemna un grup organizat de “postaci”- cei care desfăsoară activitătii online de propagandă, manipulare sau dezinformare, ascunzându-si identititatea sub nume false atunci când fac postări pe web sau crează conturi pe retelele sociale.
Trolii sunt angajati sau actionează pe cont propriu, fiind folositi de persoane interesate pentru a răspândi prin canalele comunicării online informatii eronate si opinii favorabile finantatorilor, adesea în contradictie cu ceilalti comentatori, cu scopul de a crea confuzie în rândul participantilor si a genera un curent de opinie într-o anumită directie.
Pentru a-si maximiza activitatea online, trolii se folosesc de “bots”– programe de aplicatii capabile să realizeze rapid sarcini simple, dar repetitive, ca de exemplu like-uri, share-uri, comentarii scurte etc. În acest mod, trolii si “bots” formează împreună structuri eficiente pentru obiectivele activitătii lor în mediul online, operatorul uman având posibilitatea să gestioneze o multitudine de conturi false pe diverse retele sociale.
Pe site-ul Comisiei Europene se mentionează: “Platformele online au adus avantaje semnificative pentru consumatori si inovatie, precum si eficiente pe scară largă pe piata internă a Uniunii Europene. Aceste platforme online facilitează tranzactiile transfrontaliere în interiorul si în afara Uniunii si deschid oportunităti de afaceri complet noi pentru o varietate de întreprinderi si comercianti europeni, facilitând extinderea acestora si accesul la noi piete.
Desi noile servicii, tehnologii si modele de afaceri au adus multe oportunităti în viata de zi cu zi a cetătenilor europeni, ele au creat, de asemenea, noi riscuri pentru cetăteni si societate în general, expunându-i la o nouă gamă de bunuri, activităti sau continut ilegal.”
În “Strategia digitală europeană” se urmăreste implementarea pe întreg teritoriul UE a unui set unic de norme, format din Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) si Actul legislativ privind piata digitală (DMA), având două obiective principale:
1. Crearea unui spatiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale tuturor utilizatorilor de servicii digitale să fie respectate.
2. Stabilirea unor conditii de concurentă echitabile pentru a stimula inovarea, cresterea economică si competitivitatea, atât pe piata unică europeană, cât si la nivel mondial.
Având în vedere că, oricâte măsuri legislative s-ar lua, poluarea informatională nu va fi niciodată eliminată total, se impune o analiză de tip probabilistic a modului de transmitere a adevărului în schimbul de informatii pe scară largă.
În aceste vremuri marcate de înalta tehnologie, comunicarea la nivel planetae si o dinamică socială complexă, poluarea informatională din mass-media poate fi evaluată prin extinderea logicii clasice la logica probabilistică.
Cei interesati de continutul integral al lucrării “Primenirea în lumina adevărului” pot accesa site-ul https://www.academia.edu/125317338/Primenirea_in_lumina_adevarului
|
Vasile Tudor 11/6/2024 |
Contact: |
|
|
