Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente Despre noi / Contacte Evenimente Culturale   Romïżœnii de pretutindeni Puncte de vedere Pagina crestină Note de carieră Condeie din diasporă Poezia Aniversari si Personalitati Interviuri Lumea nouă Eternal Pearls - Perle Eterne Istoria noastră Traditii Limba noastră Lumea în care trăim Pagini despre stiintă si tehnică Gânduri pentru România Canada Press Stiri primite din tara Scrisorile cititorilor Articole Arhivïżœ 2024 Articole Arhivïżœ 2023 Articole Arhivïżœ 2022 Articole Arhivïżœ 2021 Articole Arhivïżœ 2020 Articole Arhivïżœ 2019 Articole Arhivïżœ 2018 Articole Arhivïżœ 2017 Articole Arhivïżœ 2016 Articole Arhivïżœ 2015 Articole Arhivïżœ 2014 Articole Arhivïżœ 2013 Articole Arhivïżœ 2012 Articole Arhivïżœ 2011 Articole Arhivïżœ 2010 Articole Arhivïżœ 2009 Articole Arhivïżœ 2008 Articole Arhivïżœ 2007 Articole Arhivïżœ 2006 Articole Arhivïżœ 2005 Articole Arhivïżœ 2004 Articole Arhivïżœ 2003 Articole Arhivïżœ 2002	Scriu în toamna Scriu în toamna bătrână și rară cu instrumente simple din cutia craniană pe muchia ferestrei dinspre miază-zi scriu despre zboruri neîntâmplate încă dar trecând fericite și tandre prin mine, prin tine, privind lacul pe care plutesc trunchiuri de copaci arși de fulgere de o bucurie devastatoare încotro, bucurie, ca un fluture verde când totul e cenușiu porți încă urmele sforilor de mătase peste vene cu cine să te asemăn dacă ești fără seamăn frumusețea ta doare scriu pe un colț de frunză ce a fost odată atât de sus, de aproape de soare încât a devenit aurie scriu dăruindu-i alune cerșetoarei cu ciorapi spanioli citind înfrigurată o tăietură din ziar strecurată pe sub ușa ei de hârtie de vântul toamnei el știe unde locuim fiecare vorbind prea mult despre iubire cu gesturi dezarticulate ca ramurile unui copac gol, lipsit de apărare sub ochii curioși ca spiralele de burghiu lăsând în urmă rumeguș de lacrimi toamna e o muțenie zgomotoasă mulți îi vânează chipul invizibil printre penele păsărilor părăsindu-și cuiburile în care vor dormi nori pufoși visând vise omenești scriu printre castanele dezghiocate căzând ca gloanțele unui pistolar de ocazie în fața lui mă postez și el nimerește acuarela gravă a toamnei pe dealurile înroșite de măceșii târzii cu lăstuni rătăciți toamna îmi retrocedează iubirile, poemele pe care nu le-am scris niciodată sinuciderile în doi ratate în ultima clipă toamna eliberează ploaia din colivie automobilele derapează pe liniile de forță ale destinului în dreptul inimii ei nevăzute scrie: închis pentru renovare ploaia se plimbă cu biciul în mână scriu pe pielea roză purtând mantaua de heruvim când dragostea e uneori atâta de ură încât iubirea e vinul pelin rămas pentru cei devotați lustruindu-și pantofii de lac într-un ciob de oglindă răsfirându-și pletele cu reflexe galben-portocalii ce dulce tihnă de a nu vorbi și-a ne face înțeleși în toamna ca un gong de aramă unii nu vor mai apuca răsăritul alții își vor smulge perfuziile tu vei dezlipi eticheta de pe lăzile inscripționate danger toamna-mi promite că va reveni citind telegrama iernii: sosesc curg streșinile orașului orașul plânge pierzându-și dinții scriu despre oamenii toamnei colindând piețele, magazinele aiuriți, buimăciți, nevrotici cărând în sacoșe uzate lucruri valorând mai nimic cad picături de apă pe frunte, mirul toamnei doar compasiune le oferă tuturor din belșug toamna, toți oamenii îmi par cunoscuți cu chipuri de mere, pere, prune, struguri albi și negri copți ori stafidiți numai buni pentru mustul zilei de mâine pentru tescovina cu care-l vei cinsti pe gropar bătând cuie în miresmele, culorile, cununile de nemuritoare scriu despre toamna ireversibilă licoarea ei brumată e sângele meu stors din trupul uscat, vechi, numai bun pentru foc scânteile din el se fac stele în Calea Lactee... Un ciob de oglindă Sunt un lucru printre alte lucruri inutile și caraghioase un lucru cu piele și oase fără să-ntrebe de unde a venit și de ce se duce oriîncotro vede panta cea bună, panta rea întâlnindu-se la plus minus infinit nimeni nu știe cum arată un lucru pe care nu l-a văzut niciodată trecând prin sârma ghimpată a clipelor rămase pe țeavă doar lucrul cel singur e sigur de existența sa unică, indivizibilă și suverană ce fierbe ca marea fără mateloți fără ingredientele lașității unei vieți trăite conform manualului de supraviețuire cu orice preț sunt un lucru de care nu te poți lipsi cum prima și ultima jumătate a vieții prin gaura cheii semăn cu prieteni și cunoscuți la un pahar pipăit, sunt leoarcă de lacrimi toamna e punctuală, e de încredere un ciob de oglindă îmi taie gâtul dintr-un copac scuturat... Victoria Milescu Victoria Milescu    11/6/2024 Contact:   Informatii Utile despre Canada si emigrare. Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online. Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul! Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online   Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |   created by Iulia Stoian