căpriorul
a fost odată
într-un vârf
un căprior
pe-o stâncă
bătrân slăbit
sufla din greu
într-o
tăcere-adâncă
și era singur
trist și mut
abandonat
sub soare
un vultur
îi mai aducea
din când în când
o floare
iar căpriorul
însetat
privea a ei
culoare
cu ochii doar
o atingea
gândind
„și dacă moare?”
astfel trăia
însigurat
bătrânul căprior
când într-o zi
n-a mai venit
cel vultur
drag
în zbor
nici floare
nu i-a mai adus
nici altă
mângâiere
și căpriorul singur
mut
căzut-a
în durere
bătrânul trup
de căprior
din înălțimi
de stâncă
a lunecat
atunci
spre cer
în nemurire-adâncă
VPL
Toronto
sept 2024
|
Veronica Pavel Lerner 9/19/2024 |
Contact: |
|
|
