Celebrități feminine
Celebritatea în lumea femeilor aduce la rampă caractere puternice, înzestrate cu dorința de dăruire și puterea de a lupta, caractere nobile, uneori contestate, de multe ori apreciate la întreaga valoare. Ele au marcat istoria, au deschis drumuri într-o perioadă în care rolul femei era separat de implicarea socială rezervată cu precădere bărbaților. Unele dintre ele sunt astăzi uitate, însă rămân înregistrate pildele și faptele lor. Cu atributul vieții marcat, femeia este vis, tăgadă și împlinire. Pentru ea, viața se desfășoară între pasiune și noblețe. O caracterizează dorința de unicitate. Abilitățile, rafinamentul, o fac celebră.
În istorie, rolul marcant al femeilor a declanșat războaie și a dus la destrămarea de cetăți. Elena (Helena) (greacă: Ἑλένη, cea mai frumoasă dintre muritoare) era în mitologia greacă fiica lui Zeus și a Ledei. Dăruită lui Menelau, răpită de Paris, se reîntoarce la Menelau după căderea Troiei. Cunoaște gloria și dragostea, rămânând în mitologie prin pilda de dăruire. Homer, în Iliada, nu ne spune unde legenda devine realitate, ne lasă pe noi să visăm la frumusețea Elenei.
Atât în artă, cât și în știință spiritul feminin este prezent. Corespondentul feminin pentru poezia greacă antică este Sappho (Σаπφω(lb. greacă), Safo sau Psappha, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea î.Hr. la Lesbos. A avut parte de o frumoasă educație în familie, a fost măritată, a avut o fiică, Cleis. Deseori a fost numită a Zecea Muză. A cunoscut intrigile vremii, find alungată din patrie. Întoarsă acasă se dedică poeziei și înființează o școală pe nume Casa Muzelor, organizată ca asociere în grija Muzelor, Grațiilor și a Afroditei pentru tinerele nobile. Era o școală de muzică și poezie, unde educația poetică și morală era atent formată. În poemele sale emoții puternice străbat versurile asociate cu natura și întregul univers din care apa, focul, fluviile, stelele nu lipsesc. Versurile, prin legături subtile și secrete, dau poeziei un accent modern. A lăsat ca formulă lirică, strofă safică. Eminescu s-a raportat la lirica sa în Odă în metru Antic.
Politica a fost apanajul femeilor celebre. Cleopatra, regina care și-a apărat diplomatic imperiul cu dorința de glorie la brațul a doi generali Cezar și Antonio, a creat istorie și a dăltuit chipul său în piatra celebrității.
Domeniul celebrității este vast, putând fi inima unei țări sau al unui regat în care ținuta morală a femeii-regină merită toată aprecierea. Elisabeta (1843-1916), prima regină a României moderne, a sprijinit dezvoltarea artei, încurajând poeții, pictorii, dar a finanțat și acțiuni caritabile, înființând școli și spitale, iar în timpul războiului de independență a slujit cu demnitate răniților în spitalele de campanie.
Afinitățile spirituale și dorința de afirmare ale femeilor celebre, le vor apropia de bărbați la fel de celebrii, influențând succesul acestora. Mite Kremnitz (1852-1916), apropiată a reginei Elisabeta, iar pentru un timp și secretară a regelui Carol, îl va inspira pe Eminescu și îl va introduce la Palat. Mite va avea un aport și în relația dintre Eminescu și Maiorescu, știind să se bucure de prietenia celor doi literați. Retrasă la Berlin va promova literatura română.
Un exemplu în care patria și jertfa sunt strâns legate în pieptul tânăr este cel reprezentat de iubirea Ecaterinei Teodoroiu (1894-1917) pentru fratele său răpus, încurajând-o pe aceasta să lupte pe front. Moment singular în istoria noastră, fapta sa i-a adus recunoașterea posterității.
Femeia s-a implicat și în modernizarea societății cu aspirații de progres și armonie socială. Indira Priyadarshini Gandhi (19171984) a fost prim-ministru al Indiei din 19 ianuarie 1966 până la 24 martie 1977, și, din nou, din 14 ianuarie 1980 până la asasinarea ei pe 31 octombrie 1984. Cu o puternică personalitate a luptat atât pe plan social, a acordat sprijin tuturor, dar a știut să fie și alături de soțul său, Feroze Gandhi, în campania electorală, și să-i ofere siguranța și liniștea familiei.
Curajul și pasiunea nu le-a lipsit niciodată femeilor. Amelia Earhart (1897-1937) militantă pentru dreptul femeilor într-o societate exclusivistă, precum cea americană, a avut pasiunea zborului și a deținut o serie de recorduri de înălțime și durată, fiind prima femeie care a traversat Oceanul Atlantic în zbor.
Iubind și dăruind, femeile celebre vor marca capitole importante în dezvoltarea științei și culturii. Isadora Duncan (1877-1927) a revoluționat coregrafia, a creat o școală de dans, plecând de la tradiția dansului antic. Viața sa amoroasă a fost un eșec. L-a iubit pe Esenin cu care a fost căsătorită un an, însă abuzurile lui alcoolice i-au despărțit.
De-a lungul veacurilor, dorința antrenată de o mare pasiune le-a determinat pe femei să depășească prejudecățile timpului și să deschidă noi spații de afirmare. Prima femeie inginer din România a fost Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973). Spicuiesc din presa vremii: O compatrioată a noastră, domnișoara Elisa Leonida, în loc să studieze Literele sau Medicina, sau mai rău, Dreptul, a studiat ingineria la Charlottemburg. În inginerie viitorul femeilor e mare, domnișoara Elisa Leonida a trecut cu deosebit succes examenul final, obținând diploma de inginer (ziarul Minerva, 1912). Fiind prima femeie studentă la Academia Regală Tehnică din Germania, iar după absolvire, angajată la Institutul Geologic din Bucuresti, se va implica și în sprijinul răniților de pe front în primul război mondial. Prioritățile sale au fost identificarea unor noi resurse de cărbune, roci de construcție, petrol, șisturi bituminoase, gaze naturale, dar și dezvoltarea unei cariere profesorale, formând generații de fizicieni și biochimiști. Printre asociațiile din care a făcut parte este și Asociația Internațională a Femeilor Universitare.
Istoria este și va fi presărată cu momente de glorie feminină, adevărate contribuții la dezvoltarea societății umane.
Cristian Ovidiu Dinică
|
Cristian Ovidiu Dinică 9/1/2024 |
Contact: |
|
|
