Visul lui Einstein
Istoria stiintei este marcată de crezul lui Albert Einstein (1879 – 1955) în posibilitătile mintii umane de a reflecta Existenta ca unitate în diversitate.
După crearea teoriei relativităţii, în variantele restrânsă şi generalizată, si-a dorit să realizeze un model geometric pentru descrierea unitară a electromagnetismului si gravitatiei.
Mai mult, spre sfârsitul vietii, a fost preocupat de conceperea unei teorii unitare a câmpurilor, în care interactiunile electromagnetice, gravitationale, tari si slabe să fie echivalate local cu modificări convenabile în geometria spatiu-timp.
Marele savant este un exemplu demn de urmat de către cercetători, având în vedere că încercările nereusite nu l-au făcut să renunte, atitudine exprimată în mesajul său optimist: “Este de ajuns ca unul singur să încerce să înteleagă câte o părticică de mister în fiecare zi.”
Creatorul teoriei relativitătii a schimbat conceptia despre legăturile intrinseci dintre spatiu, timp si materia aflată în miscare si transformare permanentă, ideile novatoare fiind prezentate în principalele sale lucrări stiintifice: Electrodinamica corpurilor în miscare (1905), Fundamentele teoriei generale a relativitătii (1916), Geometria si experienta (1921), Teoria unitară a câmpului fizic (1929), Fizica si realitatea (1936), Evolutia fizicii (1938).
Isaac Newton este o altă personalitate remarcabilă în stiintă, devenind celebru încă din anul 1687, atunci când a publicat capodopera sa „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica” (Principiile matematice ale filozofiei naturale), unde a pus bazele mecanicii terestre si a corpurilor ceresti prin formularea principiilor dinamicii si a legii atractiei universale.
Referitor la gravitatie, este sugestivă opinia astronomului englez Herbert Dingle: “Nici Newton, nici Einstein nu pot fi considerati a fi spus ultimul cuvânt în acest subiect. Este drum deschis pentru oricine să abordeze din nou problema si să introducă conceptii noi, pe care le poate găsi utile”.
Desigur, perseverenta este cheia succesului, iar atunci când te apropii de frontierele cunoasterii, trebuie să privesti dincolo de orizont, pentru a cosolida bazele stiintei prin descoprirea de noi adevăruri despre Necuprins.
Desi nu a reusit să-si îndeplinească visul său în cursul vietii, genialul Einstein a lansat o fascinantă provocare pentru cercetători de a găsi o “teorie a tuturor lucrurilor”, care să explice întreaga Existentă - de la microcosmos, la macrocosmos si megacosmos. Într-adevăr, o teorie unificată a materiei (substantă si câmp) reprezintă idealul în cunoasterea stiintifică.
Pe lângă teoria relativităţii restrânse si generalizate, secolul al XX-lea va rămâne consemnat în istoria stiintei si prin aparitia mecanicii cuantice, conceptie abstractă care analizează riguros comportarea materiei la nivelul microcosmosului.
De remarcat că, pentru descrierea unificată a interactiunilor electromagnetice si slabe, în jurul anului 1968 a fost elaborată teoria interactiunii electroslabe.
Formularea Modelului Standard al particulelor elementare în anul 1974 reprezintă o altă etapă importantă în cunoasterea constituentilor de bază ai materiei si a interactiunilor dintre acestia, prin luarea în considerare a celor două tipuri fundamentale de fermioni cu spinul 1/2, leptonii si quarcurile, la care se adaugă mediatorii care intermediază interactiunile fundamentale.
Totusi, Modelul Standard nu a reusit să integreze logic interactiunile gravitationale si nu a oferit o explicatie coerentă pentru oscilatiile neutrinilor, precum si semnificatiile materiei si energiei întunecate. Aceste provocări au fost un stimulent pentru fizicieni în conceperea unei teorii a supersimetriei (SUSY), care se bazează pe ipoteza că fiecărei particule elementare din Modelul Standard îi corespunde o particulă parteneră supersimetrică, cu aceeasi masă si numere cuantice interne, dar având spinul diferit cu 1/2.
Desi supersimetria boson-fermion nu a fost validată experimental, în cazul că există, s-a presupus că trebuie să fie o simetrie ruptă, pentru a permite ca superparticulele să aibă o masă mai mare decât echivalentii lor din Modelul Standard.
Teoria Marii Unificări (Grand Unified Theory), reprezintă diverse încercări de a descrie printr-un formalism teoretic comun interactiunile electromagnetică, slabă si tare.
O dorintă si mai ambitioasă a fizicienilor este “superunificarea” tuturor interactiunilor fundamentale în cadrul unei “teorii a totului” (Theory of Everything).
În anul 2008, a apărut teoria membranei Teoria M (de la “membrană”), pentru a pune în concordantă teoria superstringurilor cu teoria supergravitatiei, care este consistentă într-un spatiu cu 11 dimensiuni, cele cinci versiuni ale teoriei stringurilor fiind variante ale Teoriei M.
Un model diferit de abordare unitară a Existentei este reprezentat de teoria dipolilor vortex, conceptie stiintifică cu valente explicative remarcabile si deschidere largă către filosofie.
Este impresionant că Universul nostru (format din materie) şi Universul complementar (format din antimateie) coexistă într-un spatiu cvadridimensional dual, însă reprezintă doar una dintre posibilităţile infinite de manifestare dialectică a Existentei într-un Multivers fără limite spatio-temporale, în care universurile duale sunt paralele (separate, inaccesibile).
Lucrarea “Visul lui Einstein” se adresează celor pasionati de descifrarea enigmelor Existentei, fiind prezentate concepte si teorii importante care au marcat evolutia cunoasterii stiintifice, punându-se accentul pe abordarea unitară a structurii materiei si interactiunilor prin câmpuri, continutul său fiind împărtit astfel:
I. Formalismul teoriei cuantice
II. Fascinatia microcosmosului
III. Teoria dipolilor vortex
IV. Unificarea electromagnetică si gravitatională
V. Structura si evolutia Universului
VI. Cunoastere, comunicare si adevăr
VII. Logica probabilistică
Pasionatii de stiintă, care doresc să continue visul lui Einstein, sunt invitati la peregrinări imaginare prin tezaurul de cunostinte acumulate despre Existenta vizibilă si invizibilă, răsplata fiind trăirile cognitive intense, informatiile fiind selectate după importantă si prezentate succint.
Îmi exprim speranta că cititorul va găsi în lucrare diverse idei novatoare, care vor deveni repere în modul de reflectare a realitătii obiective.
Continutul integral al lucrării “Visul lui Einstein”este prezentat pe site-ul
http://www.academia.edu/122843377/Visul_lui_Einstein .
|
Tudor Vasile 8/13/2024 |
Contact: |
|
|
