cuvintele
m-am născut din cuvinte
ele sunt timpul tău
dorul tău
și nemurire
cântau pe-atunci
de lângă mine
corul de lire
pe fiecare-n parte
l-aș fi săutat
de parcă ființe
ar fi fost
și nu doar simple
suferințe
ele au ars mereu mai vii
în mine
cu struigăt
cu dureri
de astăzi
de ieri
dar timpul lor
și-al meu
nu e același
azi cuvintele sunt rugă
plâns și spovedanie
eu ramură
dintr-o tulpină
stranie
culoarea vorbei totuși
a rămas
dar glasul mut
e-acum un pas
pierdut
cuprins de frig
și rătăcit pe al tăcerii
dig
dor și durere
se-mpreună
cuvinte lacrimi
cad furtună
timpul dispare
în cuvinte
de ce nimic nu mai e azi
ca înainte?''
VPL,/ aug 2024
|
Veronica Pavel Lerner 8/11/2024 |
Contact: |
|
|
