O vară cu spor(t)
Măi frate, ce mai vară ne bate la ușă! Cu totul și cu totul sub semnul sportului. Moda o ia razna și ne propune tot felul de combinații stridente: rochii de gală se poartă cu sneakeri sclipicioși, sacouri la patru ace sunt combinate cu bufanți și bască de golferi, colanții și sutienul de baie se ițesc pe sub rochia de mătase.
Pe scena politică se duc lupte la fel de îndârjite ca acelea dintre sportivi. Startul s-a dat deja. Avem alegeri peste alegeri în lumea întreagă. Se poartă pumnii strânși pe sub eșarfe fluturate cu aplomb patriotic, sau prin buzunare excesiv de mari. Și aici, combinațiile stranii surprind: color-blocking pe toate planurile. Indiferent de culoare, pot fi negre, roșii, verzi sau roz, partidele se aliază prin curcubeie pestrițe, mânate de o singură dorință: aceea de a nu acorda întâietate extremei drepte, care se avântă spre înalturi, câștigând aplauze și voturi.
M-am uitat în dicționar. Sport trimite la semnificația „distracție”, având rădăcini în franceza veche, în care déport însemna un fel de deturnare a atenției. Pentru așa ceva, oricând suntem gata, căci de griji și obsesii sumbre nu duce lipsă nimeni, mai ales în vremurile acestea.
Începem cu tenisul la Roland Garros, trecem apoi pe la Roma, unde, la Campionatele Europene de Atletism, se prinde aproape ultimul tren pentru Olimpiada care se va desfășura în curând la Paris. Dar până ajungem acolo, dăm o raită pe terenul de fotbal, la Campionatul European din Germania. Cum să nu te miri, când plouă cu surprize?! Între fair play și fault e loc pentru orice. Avem sprinturi pe ultima sută de metri și goluri lăsate în urmă. În arenă se înregistrează noi recorduri, în politică se recunosc noi state. Altele sunt amenințate cu dispariția prin „înghițirea” de către vecini. Câștigă cine e mai mare și mai tare. Indiferent dacă e spre bine sau spre rău, lucrurile se mișcă în ritm accelerat. Pe scurt, avem sporturi și sporuri în toate direcțiile.
În timpul finalei de la Roland Garros, un drăcușor care-mi șade pe umăr nu mi-a dat pace și m-a făcut să văd în loc de sportivi, șefi de stat. Îl văd pe cancelar ratând servicii ca niciodată. Și îl văd pe Sanchez, mai tânăr și mai sprinten, alergând îndârjit, returnând până și mingile pe care le vedeam deja prin tribune. Am tremurat până la capăt pentru amândoi, pentru că și unul și altul vor bună înțelegere, dar păcatul mare este că sportul nu admite decât un singur învingător. Că așa e în tenis, vorba regretatului Toma Caragiu. Și nu numai în tenis! La Paris a câștigat spaniolul. În politică, tot spaniolii par să fie mai activi, gata să se implice în Palestina și în Ucraina. Dar, chiar dacă Scholz tace, Germania e pe locul secund după SUA la sprijinul acordat Ucrainei.
La Roma, având avantajul că sunt la ei acasă, atleții italieni câștigă cele mai multe medalii. La fel și al alegerile pentru Comunitatea Europeană, unde sigura care a rămas cu zâmbetul pe buze după numărătoare a fost premiera Italiei, în premieră absolută. OK, voturile nu i-au folosit prea mult, câtă vreme alianțele tind să o lase pe dinafară. Încă se mai joacă finala.
Cert este că Meloni s-a îmbrăcat la Davos cu niște pantaloni foarte largi, etalând încredere în forțele proprii, la fel cu atletul italian, pe care toți l-au adulat la Roma când a sărit cu prăjina cel mai sus, în ciuda faptului că în loc de colanți și-a pus niște shorts largi și două șosete de culori diferite. În alegeri și la atletism s-au văzut starturi și predări dubioase de ștafete iar săgețile au zburat la întrecere cu ciocanele, dar fără seceri (încă).
Ce mai e nou în 2024? La fotbal se suplimentează numărul echipelor admise în Liga Campionilor. În politică, se extinde spațiul Schengen, incluzând acum și draga noastră Românie, și se duc tratative pentru accelerarea primirii în UE a statelor baltice, Moldovei și Ucrainei. Celor care încalcă regulile li se retrage dreptul de participare, cum a pățit Victor Orban la Bruxeles, sau sportivul german de la cursa cu obstacole, care a atins cu degetele linia de start.
Mă opresc deocamdată aici, vă las să descoperiți singuri surprizele care ne așteaptă la Fotbal, Tour de France și de la Olimpiadă. Expect emotions, mottoul Campionatului European de Fotbal din 2008 nu și-a pierdut nimic din actualitate.
Pentru alegeri, în Franța și SUA, mai durează până la momentul les jeux sont faits. Meciurile de acolo par a fi croite după calapodul clasic al confruntării dintre un certăreț, cum au fost Năstase și McEnroe, și un lider mai experimentat, taciturn ca Björn Borg. De sport și de spor nu ducem lipsă.
Vorba unui prieten drag: Spor la cele care merită sporite!
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
|
Gabriela Căluțiu Sonnenberg 7/27/2024 |
Contact: |
|
|
