Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Paula Romanescu și-a lansat un volum de poezie "Privește-mă cu inima, atât" și un altul de ironisme, răstălmăciri "Când mintea minte"

Paula Romanescu, scriitoare cu sufletul mereu lacrimă și lumină, și-a lansat un volum de poezie "Privește-mă cu inima, atât" și un altul de ironisme, răstălmăciri "Când mintea minte", cum ea însăși le-a tălmăcit pentru cei prezenți.

"Privește-mă cu inima, atât , efulgurații, ființe în temporalitate, un dialog al singurătății, al poeta cu o taină de-nțeles, cu ulcior de lună, ce-ar vrea să fie strugure necules, uitat în vie și al poetul adumbrit de tristețea frunzelor de dumbravnic, poetul scrijelit în stânca cascadei Vălul Miresei, poetul din munții de Apus, Teofil Răchițeanu.
Privește-mă cu inima! Atât! / Refuză-i ochiului netrebnicia / Orbirii sale. / Chipul neștiut / Din gândul tău e făr’ asemănare.
În casa mea – un pui de brad. jertfit
Sărmanul pentru o poveste
Care ’nainte mult nu prea mai este,
Iar așteptatul Moș tot n-a venit
Deși sub cerul înstelat, înaltul,
Sunt tot copil, doar învelișul altul…
Dar iată, undeva-n necunoscut
E-o inimă care mă vede cânt.
Privește-mă cu inima. Atât!

Volumul cuvintelor răstălmăcite, epigrame desigur, "Când mintea minte", are replici, dialoguri insolite, decantate în creuzetul realității într-un sistem de opoziții, antonimii perfect actual.


Lui Titus Andrei care a clamat la un
cenaclu literar despre subsemnata:

„E mare poetă
Și traducătoare!
Ce m-ar mai … traduce
Însă nu mă are!”

P.R.:
Simple și biet nemuritor
Eu te-aș traduce că nu-i bai,
Să vezi și tu cât de ușor
Poți fi când operă tot n-ai.
Mie la primirea Ordinului Meritul
Cultural în Grad de Cavaler
Bine instalată-n toamnă,
Vremii noi ce să-i mai cer?
Speram s-ajung mare doamnă
Și, mă iată cavaler…
Unei june care, în tramvai, m-a văzut
(vai!) mai tânără decât ea
O tânără cu, drept frunză de vie
Un cerceluș înfipt în ombilic,
Se-nfige-n locul ce credeam că mie
Mi-ar fi priit. Îți mulțumesc, îi zic!…

Lui G.C., căruia, cerându-i o epigramă,
mi l-a citat pe Păstorel cu-al său
„Ceva să nu-i spui nimănui”…
Cu un zâmbet subțirel
Ce-mi tot spui de Păstorel?
Nu mai umbla cu citate,
Treci la fapte!…

G.C. :
De dorul tău, pe șapte ruguri
Ard ca în iad, dar cin’ să știe
Când tu, făptură sacră, vie,
Dai liber altora la struguri…

P.R.:
Nu mai râvni la vii cu struguri!
De ești culegător de soare,
Poți arde și pe șapte ruguri
Aprins de-o cupă de răcoare.
Dacă șapte ruguri sfinte
Tot nu ți-au venit de hac,
Fă-ți din strugur bob de minte –
Boabele-n vin se prefac…
Dacă șapte ruguri tot viu
Te-au lăsat, paznic la vie,
N-o fi vinul rubiniu
Botezat cu apă vie?

UNOR INCOMODAȚI DE EMINESCU

Prea-gureși fonfi, gângavi flecari,
Cine-ar mai sta să vă asculte?
Sunteți mărunții unor mari
Necunoscute.

LOGICĂ DE MINCINOS

O fi având picioare scurte
Minciuna, însă cum s-ajungi
Făr’ să-ndrugi vrute și nevrute
La mândra cu picioare lungi?

DESPRE STAREA NAȚIUNII

Se-ntrec puterile-n (degeaba) stat –
De-o parte miruiții, de alta lătrătorii –
Și în dosare-atât s-au înfruntat
Până-au exterminat alegătorii.

UNOR MEDICI STRÂNGĂTORI

Profesiunea – joc secund,
Peșcheșurile – sfânt travaliu
De-agoniseli prin care-și vând
Onoarea pe-un dezonorariu.

FABULĂ

Vulpea a furat odată cașcaval
De pe-o socială scară,
Pentr-o vrabie, zicea. Truc banal.
Era doar parlamentară…

NEDREAPTĂ ÎNVINUIRE

Nu șarpele a inventat plictisul
De care se umpluse Paradisul
Când i-a șoptit stins Evei la ureche
Acea nouă poveste veche…

OPINCA ROMÂNEASCĂ ÎN 1919

Talpă a țării, n-ai fost niciodată,
Atât de sus și-atât de evident
Triumfătoare ca în ziua-n care
Un brav oștean te-a pus pe-un Parlament.

UNUI ÎNDRĂGOSTIT TĂCUT

Până să-mi spui tot dorul tău
Tăcând, te uită Dumnezeu.
Însă, când prind să te ascult,
Cătând în ochii tăi, mă uit…

LOGICĂ DE FUMĂTOR

Ziceți că-i lucru dovedit:
Fumatul te ucide-ncet!
Dar cum deloc nu-s prea grăbit,
’Naintea Domnului mă iert…

LA FESTIVALUL „PORNI LUCEAFĂRUL”

Când iar porni luceafărul spre iarnă
Zăpezile de-alt’dat’ au prins să cearnă
Cu prospețimea albului postum
Tăceri pe zgura timpului de-acum.


Paula Romanescu, traducătoare, poetă de limba română și franceză, autoare a peste 30 de cărți de poeme, antologii și traduceri, crede că poezia pe care o scrie este o fascinație fără margini, un exercițiu al spiritului, în care Dumnezeu este cuvânt și, mai ales, iubire. Scriind aceste poeme și traducându-i în franceză pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Minulescu, Bacovia sau Ion Luca Caragiale, autoarea reușește ”să dea nimicului consistență”.

Pentru volumul ”La Roumanie vue par les français d’autrefois”, coordonator Paula Romanescu, a fost premiat la Salonul de Carte desfășurat în această primăvară, la Paris. Cartea răspunde la mai multe întrebări legate de România. Sunt texte care vorbesc despre istoria României, despre cultura, știința și economia ei, despre pitorescul locurilor și al locuitorilor. Jules Michelet, Edgar Quinet, Paul Morand, Napoleon al III-lea, generalul Berthelot, Pierre Loti, A. Ubicini sau Robert de Flers sunt numai câteva dintre numele celor care, inclusiv prin mărturiile lor, au sprijinit România în efortul său de a se defini și de a se face recunoscută ca atare, afirmațiile acestora putând fi regăsite în antologie.

Paula Romanescu - ”fiecare carte este un mesaj al timpului nostru, către timpul de mâine…”
Volumul cuvintelor răstălmăcite, epigrame desigur, "Când mintea minte", are replici, dialoguri insolite, decantate în creuzetul realității într-un sistem de opoziții, antonimii perfect actual.


Liliana Popa
1 iunie 2024





Liliana Popa    6/1/2024


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian