Debut dramaturgic... la 96 de ani !
După evenimentele din Decembrie ’89 teatrele din România au devenit redute de necucerit pentru dramaturgii români contemporani, (cu mici excepții.)
Noii directori, care acum se numesc manageri, (care de fapt sunt interimari) afirmă că nu există dramaturgie română autentică. La presiunea mai multor unor oameni de cultură s-a înființat Teatrul Dramaturgilor, care joacă însă dramaturgi din deceniile trecute: Baranga, Băieșu, Rebreanu etc... În disperare de cauză, dramaturgii actuali au ales o altă cale de a-și „promova” piesele lor: Spectacole lectură !
Actorii stau pe scenă, pe scaune și interpretează, citesc rolurile respective pentru o singură reprezentare, maxim două. La asemenea reprezentații, deși unele texte se bucură de succes de public, nu asistă niciun manager sau un secretar literar. Niciun teatru, după știrea mea, nu a reluat o piesă citită în asemenea condiții.
Actorul Andrei Ionescu – unul din cei care au înființat cu ani în urmă Teatrul din Piatra Neamț, împreună cu celebrul Ion Coman, ulterior fiind actor la Teatrul Național – a scris de-a lungul anilor câteva piese de teatru pe care le-a și tipărit în volumul Iubire de împrumut, apărut la editura Palimpsept.
Niciun teatru nu s-a interesat de ele... Una dintre ele (Iubire Furată) a fost citită la Cenaclul Dramaturgilor Dragon 2 (Dramaturgi goniți) înființat de mine cu un grup de colegi dramaturgi.
Sâmbătă 11 Mai la 11 dimineața, în sala Media o altă piesă a lui Andrei Ionescu, Accidentul, a fost citită de actorii Naționalului bucureștean,. Cei care au dat glas și interpretare personajelor au fost cunoscuții artiști: Monica Davidescu, A. Temișan, Ovidiu Cuncea, Aylin Cadâr, Dorin Andone, Tomy Cristin, Silviu Biriș, Mihai Munteniță, Lari Georgescu, Eduard Adam, Kira Hagi și Ovidiu Cuncea, care semnează și regia spectacolului (sper că n-am uitat pe nimeni) acompaniați muzical la... Fierăstrău de maestrul Lucian Maxim.
Pe scurt, piesa Accidentul este, de fapt o dezbatere literară, științifică între câteva personaje, asupra transplantului de creier, tema principală fiind dacă odată cu moartea creierului mai rămâne ceva din esența vieții?
Sau nai popular spus omul este reprezentat în esență de ce este în creierul lui. O întrebare crucială pentru omenire pusă cu mult curaj de un dramaturg român în viață, ascultată de o sală plină și receptivă, care a aplaudat, la sfârșit cu emoție și pe autor și tot ansamblul.
Monica Davidescu în rolul pacientei, într-o rochie verde deschis cu frumosul ei chip și cu un glas bine timbrat atrage mai toată atenția celor prezenți, fiind secondată și susținută de toată echipa de excelenți actori ai Teatrului Național.
Spectacolul fiind și un omagiu adus actriței Ileana Stana Ionescu cât și autorului ajuns la vârstă venerabilă. Cinste lor !
Candid Stoica
|
Candid Stoica 5/18/2024 |
Contact: |
|
|
