Subiectiv - Legenda urii din naștere
Legende vechi de mii de ani, recitate de minstreli vagabonzi la petreceri și focurile de tabără din trecut până azi despre patriarhul Avraam, cel care a dat naștere unor noi națiuni, a cauzat ura dintre arabi și evrei, relată scriitorul Lloyd C. Douglas în cartea The Big Fisherman. Avraam, un distins învățat cetățean al Caldeei, primind instrucțiuni divine să meargă în sud să înființeze o nouă națiune, văzându-se ajuns în anii bătrâneții fără urmaș, cere acordul lui Sara, soția lui, care nu putea produce copii, să se unească cu frumoasa lor roabă Agar în acest scop. Curând un fiu este născut și-i dau numele de Ismail. Se spune că acest fiu era frumos, puternic, curajos și devotat în întregime acelei fiice a deșertului, mama lui. Avraam admira calitățile și vitalitatea fiului, dar Sara nu l-a plăcut. Spre surpriza tutora, Sara produce și ea un fiu mai târziu, pe care l-au numit Isaac.
Acest copil nu avea vitalitatea lui Ismail, ochii lui erau slabi, mai târziu a orbit complet, și nu putea fi comparat cu fratele lui. Diferența fiind așa de vizibilă, Sara a spus lui Avraam într-o zi: „izgonește pe roaba asta și pe fiul ei, că fiul roabei nu va moșteni împreună cu fiul meu Isaac”. Plin de mâhnire, Avraam a adus pe Agar și Ismail la hotar și dându-le pâine și câte un burduf de apă le-a indicat direcția deșertului.
Ismail nu a uitat niciodată insulta și suferința mamei lui. Fiind dotat cu multă inteligență și curaj a devenit conducătorul triburilor nomade din sud, crescătorii turmelor de oi, cai și cămile, care l-au admirat pentru vitejia și vehemența lui fără egal. În cinstea lui, ei și-au asumat numele de Ismailiți. Acest nume ajuns de temut de-a lungul Mediteranei de la Damasc la Gaza, a dus la nașterea națiunii Arabe a cărei populații nu a putut uita insulta adusă de evrei conducătorului lor. Sămânța urii contra evreilor a rodit în seminția patriarhului Avraam, și mii de ani până acum este perpetuată din generație în generație.
Trupele romane și cruciații au adus în Europa sămânța acestei uri abordând legi discriminatorii împotriva evreilor dispersați în lume de frica asuprii din motive religioase ori politice. Anti-iudaismul a dat naștere la segregarea sistematică și socială a evreilor în ghetouri, obligativitatea purtări semnelor distinctive pe îmbrăcăminte și restricții asupra învățământului, a încheierii contractelor, a posedării de terenuri, a comerțului alimentar și alte activități. Cruciatele, Inchiziția, Luteranismul și Biserica a încurajat masacrarea a mii de evrei în decursul istoriei în vestul și estul Europei.
Termenul de anti-semitism a apărut prin 1879 în Germania, odată cu necesitatea justificării teoriei apărute în mijlocul secolului 19 despre superioritatea rasei Ariene. În acordanță cu această teorie, persecuția civilă și religioasă a evreilor era perfect justificată pentru prevenirea contaminării rasei Ariene cu sânge din rasa Semitică inferioară. De menționat că Nazismul în perioada dinaintea și timpul celui de-al doilea război mondial s-a folosit de același pretext pentru genocidul a 6 milioane de evrei.
În estul Europei persecuția evreilor a devenit prevalentă în Rusia prin organizarea unor masacre denumite pogrom, dintre care cel mai sângeros a fost cel instituit ca să devieze caracterul revoluție din 1905 ce a împânzit țara. Extins pe aproximativ 600 de sate și orașe, pogromurile care au dus la masacrarea a mii de evrei au fost planificate deliberat de autorități ca să canalizeze pe linie bigot-religioasă mânia populației după catastrofala înfrângere în războiul Ruso-Japonez. Propaganda folosită includea un material ficțional apărut în Rusia în același an, cunoscut sub numele de ”Protocolul bătrânilor din Sion” fulminând mânia poporului participant la pogrom.
Anti-semitismul din Rusia a avut impact în Statele Unite datorită numărului mare de imigranți după primul război mondial, resentimentul contra grupurilor minoritare incluzând pe cei de culoare și identificarea unor evrei cu unele partide extremiste de stânga. Henry Ford publică prin 1920 în ziarul său The Dearborn Independent discreditatul articol de teorie conspiraționistă ”Protocolul bătrânilor din Sion” și este votată legislația care limitează cota imigranților din țările Europei cu largă populație evreiască.
Ce s-a întâmplat în timpul celui de-al doilea război mondial nu mai trebuie menționat, pentru că faptele sunt cunoscute și larg documentate. Acte de vandalism, defecare și punerea de focuri în templele evreiești au continuat să fie înregistrate după anii 1960 până în prezent. Noi faze de antisemitism au apărut în grupuri ale populației de culoare în unele centre urbane care continuă să mocnească când și când.
După înfrângerea nazismului în 1945, problema evreiască necesita găsirea unei soluții permanente sub forma reîntoarcerii la casa patriarhală. Pe 31 august 1947, Raportul Special al Ansamblului General UN în Palestina, a recomandat partiționarea țări în doua state cu o zonă internațională care includea Ierusalimul. Reprezentanții națiunilor arabe au părăsit adunarea după vot, refuzând planul și imediat au atacat fermele și așezările evreiești din regiune. Când Englezii au anunțat că pe 15 mai 1948 vor părăsi Palestina, statul Israel a fost proclamat în aceeași zi și-n același timp, hotarele Palestinei sunt simultan atacate de forțele armate din Siria, Liban, Egipt, Irak și Trans Iordania. 11 minute după proclamarea Independenței Israelului, Statele Unite recunoaște noul stat, urmat de URSS, două zile mai târziu. Forțele Ligii Arabe înfrânte în 1948, au continuat până în prezent să suprime dreptul de existență al acestui popor în războaie, atacuri disproporționate, masacre, acte de terorism și propagandă internațională cu sprijinul celor mai inveterate guverne dictatoriale. În pofida războaielor, atacurilor continue și a boicotării, Israelul s-a afirmat ca un puternic stat democratic în care libertățile individuale sunt respectate și protejate indiferent de crez, adeziune politică ori rasă.
În prezent trăim coșmarul evenimentelor anti-semite desfășurate pe străzi care răstoarnă noțiunile de bine și rău, de justiție și nedreptate și creează dilema zilelor viitoare, dacă vom fi expuși din nou unui nou război, de data asta atomic, dacă vom supraviețui și câte milioane de oameni vor fi sacrificați.
David Kimel
Toronto
|
David Kimel 5/15/2024 |
Contact: |
|
|
