Finis
Timpul meu se scurge spre clipele chemării,
Nisipul din clepsidră s-a dus spre patru vânturi,
Orchestra ostenită nu intonează cânturi,
Doar șoapte-ntretăiate în ritmurile mării.
Cuvintele plecării răsună în pământuri,
Iar fructe nu mai sunt în tainița cămării.
Și cine să asculte blândețea îndrumării
Spre zările senine sau mândrele avânturi?
Căci zilele trăite sunt toate acum apuse
Și trenul s-a oprit în ultima lui gară,
Așa încât cobor spre bunul meu neant.
Destul am fost prin viață rătăcitor-vagant
Pe calea mult prea lungă, în clipa cea fugară;
Dar gândurile mele rămân totuși nespus
Andrei Radu
London
|
Andrei Radu 4/1/2024 |
Contact: |
|
|
