Un punct de vedere - Diaspora si rolul ei pozitiv
Termen care, în esentã, înseamnã dispersare, împrãstiere, este aducãtor aminte de termenul utilizat în cronici, cel de "bãjenie", indicând starea de dispersiune, dar si de disperare a celor pusi pe drumuri, deplasati de hotãrâri ale lor sau care le-au fost impuse de autoritatea localã, de teama de invadatori etc., dar care, în esentã, pune pe bietul om pe drumuri, lãsând în spate casã si pãmânt, cam tot ce a agonisit în viatã, devenind, în acest mod, "un nimic în cãutare de tot"; cãci asa este : din cineva a devenit un zero si are nevoie de orice în aceastã situatie.
Bãjenii si diaspore sunt cunoscute în istoria popoarelor : istoria noastrã e plinã de astfel de deplasãri de masse în timpul nãvãlirilor barbare când oamenii fugeau în munti sau, în timpurile mai moderne, când, din motive politice si militare, provincii ale tãrii noastre au fost temporar ocupate de forte strãine.
Sunt cunoscute, de asemenea, deplasãrile în massã din Franta în timpul ofensivei germane în al doilea rãzboi mondial, ca si cele din Polonia, din fosta URSS tot în timpul avansãrii armatelor germane,în China, în timpul înaintãrii armatelor lui Mao etc.etc.
Dar cel mai impresionant exemplu este cel al diasporelor care au avut loc in istoria evreilor : diasporele legate de robia egipteanã si babilonianã si, mai ales, cea care a avut loc dupã anul 70 aC când Titus a dãrâmat Templul si, în urma greutãtii impozitelor cerute de romani, a revoltelor repetate ale macabeilor si esseenilor – elemente nationaliste si teroriste de nauntã religioasã –, a determinat, odatã cu atractia pe care o exercitau orase prospere în acea vreme ca Alexandria, Atena si Roma, fuga evereilor din Judeia si Samaria si rãspândirea lor în tãrile din jurul Mediteranei si Africii de Nord. {n lungul istoriei, s-au deplasat, împinsi desigur de intoleranta celor în mijlocul cãrora trãiau, din Vestul Europei în estul Europei, ajungând în nord pânã în Galitia si spre sud pânã la Salonic si Istambul.
Paradoxal, aceastã diasporã a evreilor le- a adus un mare avantaj : au luat contact cu alte culturi în ale cãror scoli si universitãti au învãtat altceva decât Biblie si Talmud si astfel s-au educat si s-au orientat cãtre activitãti legate de comert, mici meserii si activitãti financiaro-economice. {n acest domeniu au gãsit un teren gol în care au prosperat economic si au devenit mari finantatori ai statelor si regatelor europene (Rothschild care a finantat Banca Anglei când a fost nevoie), creând industrii si institutii care le-au adus prosperitate economicã.
Diaspora româneascã, din nefericere sporeste ; nu numai cã în afara granitelor tãrii trãiesc 6 milioane de români, dar din tarã se pleacã masiv si zilnic prin angajãri si obtinere de burse ; numai în Franta, de exemplu, sunt angajati si lucreazã în jur de o mie de medici români, în timp ce în tarã se simte lipsa de elemente calificate.
Evident, explicatia care s-a dat este proasta salarizare a muncii calificate în Româna.
Dar nu acesta este elementul important, ci coruptia, atitudinea fatã de muncã, pierderea valorilor morale de cãtre o populatie care a trãit sub minciunã mai mult de 50 de ani etc.etc.
Ce se poate deduce din cele mentionate este faptul cã toatã aceastã masã emigratã în acest început de secol are ocazia sã ia contact cu culturi si tehnologii avansate la care contribuie efectiv si unii dintre români care lucreazã în silicon valey ori în alte institute tehnologice- si astfel devin cadre educate.
Speratele pentru îmbunãtãtirea stãrii din România rezidã în eventuala reîntoarcere în tara de origine a descendentilor românilor din diaspora care, astfel, pot contribui la schimbarea mentalitãtilor si stãrii de acolo, aducând cunoastere tehnologicã, disciplina muncii, o nouã moralã fatã de muncã si relatiile umane etc etc. .
Dacã Israelul de azi este o tarã în care venitul mediu pe cap de locuitor echivaleazã cu $45.000 – cam cât este în Canada, aceasta se datoreste în bunã parte abundetei de "cunostere" în toate domeniile pe care fosta diaspora a adus-o înapoi în tara de origine.
Acest rezultat constituie, în acelasi timp, un motiv în plus pentru lobby-ul evreesc, care se gãseste încã în fara tãrii, sã contribuie si sã sprijine realizãrile de pânã acum.
Se poate sugera, deci, cã rolul diasporei românesti ar fi de a se autoeduca în tãrile vestice în care trãieste si cã are rãspunderea ca descendentii lor sã nu uite tara de unde provin si datoria cãtre ea de a se reîntoarce sau a contribui efectiv la aducerea Românei în rândul tãrilor europene evoluate. Conditia de a avea succes este ca diaspora româneascã sã fie convinsã de necesitatea acestui scop si sã rãmânã unitã pe aceasta cale.
Toronto ON
Ion Dinu Ioan
|
Ion Dinu Ioan 3/22/2024 |
Contact: |
|
|
