Poemul Biserică
POEMUL BISERICĂ
Aflându-mă în Poemul Biserică fără pereți
format doar din cuvinte,
am întrebat muza așa:
”Imensitatea ta,
n-ai spus că acest Poem Biserică
e plin ochi de poeți,
dar nu văd unul!
Unde sunt?”
Mirându-se pentru prima dată de mine
că răspund astfel în fața ei,
muza a vehiculat:
Cum adică unde sunt?
Sentimental vorbind
sunt mai aproape de tine
de cum crezi
Nu-i simți?
Nu sunt ”umăr la umăr”
ca la vedere
ci ”cuvânt în cuvânt”,
ba mai mult ”gând în gând”
Mă întrebam cum pot fi înghesuiți
într-o singură biserică atâția poeți?
Muza a intervenit repede:
”Cum adică înghesuiți?
Dacă de la început acest Poem Biserică
a fost cum expresia Tatălui Ceresc:
”La început a fost cuvântul”,
acesta s-a extins
și se va extinde prin unități de vorbire
până la sfârșitul lumii.
În acest sens, ce dimensiune crezi că are
Poemul Biserică?”.
Crezi că e de ici până colo?
Dacă are în alcătuire doar cuvinte, fără pereți
se limitează undeva?
Când fiecare poet se află pe lângă altul
la o apropiere de un gând…
Adică un anumit gând
este mai extins ca un câmp,
la ce înghesuială te referi?
Când aici gramatica toată
este pe post de cuvinte-scaune
pe care stau poeții,
așează-te acolo sau dincoace …”
În fond și la urma urmei
spun muzei:
”Nemărginirea ta,
când aici se află toți poeții
așezați în cuvintele-scaune
și încă au rămas locuri libere, nenumărate,
pot scrie în largul meu
că Tu ești Poemul Biserică!”
Vasile Dan Marchiș
|
Vasile Dan Marchiș 3/13/2024 |
Contact: |
|
|
