Ochii Mamei
Primele două cuvinte cu care asociez cuvântul mamă sunt GRIJĂ ȘI DRAGOSTE. Apoi îmi apare un sentiment frumos de nostalgie cu amintiri din copilărie și cu timpul și atenția nemărginita care mi-a dăruit-o mama.
Mamele sunt cele care ne dăruiesc viață și care ne îndrumă mereu, nu contează câți ani avem sau deja că suntem chiar și noi părinți, ea oricum va fi acolo alături de noi, căci în ochii mamei, tu mereu vei fi copil!
Oriunde te-ai afla, ochii mamei se îndreaptă mereu către tine. Îți veghează mersul, îți îmbracă în lacrimi suferințele, ba chiar și bucuriile tot cu lacrimi ți le însoțește, un altfel de lacrimi însă. Ochii mamei te văd chiar și atunci când ești departe. Firul nebănuit care vă leagă face ca ochii mamei să te vadă oriunde te-ai afla, oricât de departe. De fapt, ochii mamei călătoresc cu tine peste tot, îi simți ușor încruntați, atunci când știi tu însuți că faci ceva care încalcă ceea ce te-a învățat mama, dar le simți și binecuvântarea, atunci când drumul tău e drept și frumos. Așa cum tot ea te-a îndrumat.
Ochii mamei nu au neapărat culoare. Deși, și pașaportul mamei îi menționează ca fiind căprui, negri, albaștri, verzi. Ochii mamei au înainte de toate căldură. Este acea căldură care transmite energie, care te împinge înainte sau care te ridică din prăpăstii. Este căldura care nu se epuizează niciodată, decât atunci când ochii mamei se închid pentru totdeauna. Rece devine atunci viața ta, chiar dacă din fotografii ochii mamei continuă să te privească, căznindu-se să păstreze umbra acelui fir care v-a legat cândva.
Și vă mai rog să observați ceva : nu-i așa că ochii mamei nu îmbătrânesc niciodată? Chiar dacă în jurul lor timpul sapă șanțuri, iar chipul ce-i poartă adună în el geografia de nestăvilit a ridurilor, ochii rămân la fel de tineri mereu, același licăr se aprinde în ei atunci când vă privește. Căci ei rămân mereu conectați la energia voastră, acea legatura trainică , cea mai puternică și atât de veșnică, ce poate exista între două ființe.
Am văzut și ochi de mamă stinși. Lipsiți de viață. Ochi care, chiar și atunci când se uită într-o direcție, privesc de fapt spre nicăieri. Sunt ochii acelor mame care și-au îngropat copiii. Sunt mamele acelor ochi a căror singură dorință a rămas întâlnirea “de Dincolo” cu copilul lor, plecat prea devreme.
Cei ce mai aveți mame priviți-vă mamele în ochi. Bucurați-vă de ele, de căldura și dragostea din ochii lor, pentru că nimic nu e mai trist decât să vezi lacrimi în ochii mamei! Când nu mai avem cui spune mama că a plecat în altă lume, îi trimitem buchete de flori de recunoștință si lasam visul şi gândul să zboare purtate pe aripi de vers eminescian: „O, mamă, dulce mamă…”.
Ei bine, pentru mine 8 martie este sărbătoarea în care aducem un omagiu gingăşiei sufletului feminin. Fiecare gest al lor este un buchet de înțelepciune pe care îl purtăm în inimi.
Indiferent dacă ochii îi sunt triști, dacă oboseala o cuprinde sau dacă îi lăcrimează sufletul, femeia găsește întotdeauna puterea de a zâmbi.
Și zâmbește cu duioșie, aducând alinare celor din jur și împărțind, căldura inimii ei.
Ziua asta să fie un prilej de bucurie pentru toate mamele si femeile, să să simţim mai puţin apăsarea grijilor să ne umplem gândurile şi sufletul de căldura primăverii.
La mulţi ani, tuturor femeilor!
Felicitari pentru toate cititoarele si colaboratoarele publicatiei „Observatorul” carora le doresc sa aiba o primavara frumoasa !
Dorina Cornelia Aldea - Vancouver
|
Dorina Cornelia Aldea - Vancouver 3/7/2024 |
Contact: |
|
|
