Primul start - Copilaria , autor Ion Dascalu
Copilăria este fericirea de a te juca cândva din nou, de a primi înapoi aripile care
s-au pierdut în drum spre vârsta adultă, mărturisea cu nostalgie Michael Ende.
Scriitorul Ion Dascălu rememorează evenimentele și întâmplările copilăriei în volumul « PRIMUL START : COPILĂRIA », apărut la Editura SOCRATE, 2023, cu o prefață semnată de criticul literar Mihai MARCU. Compozițional, volumul amintit conține 195 de pagini, nefiind structurat pe capitole. O tonalitate directă, motivată de sinceritate, ne aduce în lumea fermecată a copilăriei, unde o mare parte din timp se desfășoară în localitatea natală, Malu Mare.
Tema romanului este copilăria autorului, unică în felul ei. Perspectiva narativă este subiectivă, narațiunea fiind la persoana I. Ciclurile copilăriei apar pe rând ca o călătorie magică în universul rural, pe îngustele poteci ale pădurilor din apropiere, iar copacii umbroși erau locul secret unde visele prindeau aripi. Contextul spațio-temporal este bine conturat. Acțiunea se petrece la Malu Mare, sunt amintite alte câteva toponime din arealul geografic al autorului : Malu Mic, Ghindeni, Coșoveni, Geormane, Sadova, Bechet, Dăbuleni, Craiova, iar perioada de timp este cuprinsă de la naștere până la 14 ani. Autorul vorbește cu emoție firească despre ținutul natal, despre părinți, soră, bunici, unchi, mătuși, verișori, dar nu sunt uitați colegii și tovarășii de joacă : Viorel, Gină, Dorel, Petre al lui Gâdaie, Marin al lui Țâru, Rafael, Tiță, Marcel al lui Jumară, Costel, Aurel ș.a.
Ca tehnică narativă este folosită tehnica detaliului. Amintirile din copilăria scriitorului Ion Dascălu rămân imortalizate într-un tablou pictat în culori vii, în care fiecare detaliu evocă o poveste veselă sau duioasă despre aventura cunoașterii în această lume plină de neprevăzut. Inocența, naivitatea atotbiruitoare a copiilor marchează evoluția firească a autorului și a copilului din toate timpurile. Adevărata provocare a copilăriei este dată de frumusețea și capriciile fiecărui anotimp, dorința de a se copilări rămâne potențialul de rezistență permanent. Scriitorul descoperă și redescoperă natura cu fiecare primăvară. Verdele crud, copacii înmuguriți, florile care își deschid petalele ca într-un vals, trilul păsărelelor, ciupercile timide ivite printre firele de iarbă, iepurii care se furișează printre tufe, fructele de pădure apărute din loc în loc făceau deliciul reînvierii naturii.
Vara era așteptată cu nerăbdare, simfonia zilelor pline de soare venea ca o schimbare de paradigmă. Lecțiile de înot împreună cu tovarășii de joacă rămân pagini de aventură scrise pe luciul apei Jiului sau în gâldanul din apropiere. Prozatorul începe să descopere tainele înotului și să devină stăpân pe propriile forțe. Anotimpul vara îl învață să-și înfrunte fricile, se speria din când în când de un vârtej, dar privind de sus oglinda apei se simțea invicibil. Abilitățile de cățărare le-a deprins încetul cu încetul, efortul de a se înălța deasupra apei însemna de fiecare dată o mică victorie. Furtul fructelor din grădinile vecinilor era de departe o mare tentație. Ceata copiilor echipată cu cele necesare punea în aplicare planul « ingenios ». Sucul de lubeniță, gustul și aroma merelor și perelor, porumbul copt sau fiert le încântau papilele gustative, aducând o bucurie neașteptată în zilele toride de vară, dar au rămas și amintirile de neșters, datorate acestor experiențe unice. Pădurea era plină de ispite, coarnele roșii erau fructe adorate de tot grupul. In acest colț de lume, copilăria nu înseamnă doar joc și voie bună. Pe măsură ce creșteau, copiii deveneau utili familiei, aventura unei zile începea cu muncile câmpului, unde cei mici deprindeau mânuirea și rolul uneltelor, își dezvoltau cultul muncii și duceau responsabilitățile la bun sfârșit. Apele Jiului sau ale bălților din apropiere se transformau în tărâmuri unde copiii își construiau mici imperii pescărești.
În aparență, starea de lucruri pare obișnuită, dar micuții învățau metode străvechi de pescuit, explorând arta subtilă a răbdării, în așteptarea momentului potrivit.
Anotimpul toamna venea cu ploi torențiale, cu nostalgii de tot felul. Culesul viilor era o sărbătoare, strugurii culeși direct din vie și consumați pe loc devin memorabile amintiri. Porumbele și merele pădurețe erau mereu în atenția copiilor. Întâmplările haioase erau la tot pasul, indiferent de anotimp. Școala era la 2 km de casă, deplasarea se făcea pe jos sau cu patinele, uneori o singură patină. Așadar, iarna avea frumusețea ei, iar surprizele nu întârziau să apară. Mare era bucuria când descopereau fructele zemoase acoperite de un strat subțire de gheață, un miracol în mijlocul iernii aspre. Uite așa se apropiau sărbătorile de iarnă cu farmecul lor deosebit, când spiritul Crăciunului îi făcea fericiți.
Stilul se remarcă prin precizia notației, frazele ample alternează cu frazele scurte. Limbajul este concis, absența neologismelor nu este o scădere, ci o redare cât mai suplă a realității și a vorbirii personajelor. Autorul utilizează cu multă forță sugestivă posibilitități oferite de bogăția limbajului vorbit.
Prin urmare, volumul « PRIMUL START : COPILĂRIA » este un roman autobiografic care trezește nostalgia oricărui început. Nu este niciodată prea târziu pentru a avea o copilărie fericită!, spunea Tom Robbins ; Dacă păstrezi copilăria mereu cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată, preciza Tom Stoppard.
Secvența finală a romanului lui Ion Dascălu are adânci și tulburătoare înțelesuri :
O copilărie minunată dintr-un șir infinit, diferită în frumusețea ei doar de locurile și persoanele momentului, trăită de fiecare cu intensitate.
Cu bine copilărie!
Te voi păstra în mintea mea ca pe o flacără mereu vie, atâta timp cât aceasta va funcționa - Ion Dascălu
*
Actul « evadării » autorului pe apele Jiului îi atribuie romanului calitatea de uriaș simbol al libertății și comuniunii om - natură.
|
cronica de Adriana Raducanu 2/2/2024 |
Contact: |
|
|
