Cum a primit importanta artera, Yonge Street din Toronto numele sau
Ontario de azi, asa cum ne apare noua celor ce locuim azi aici, nu ne lasa sa ghicim importanta oraselelor presarate ici-colo, in dezvoltarea regiunii.
Am sa arat rolul ce l-au jucat orasele Whitchurch si Stouffville.
Documente vechi de cca 200 de ani ne ajuta sa luminam acest aspect. In aceste documente sunt mentionate nume care azi au foarte putina rezonanta.
Acesti barbati au fost deschizatorii de drumuri in acei ani grei in care s-a format statul Canadian, respective Upper Canada.
Capitanul Frederic Baron de Hoen si William Moll Berczy sunt doua “colorate personaje” cu important rol in istoria Canadei de Sus (Upper Canada). Azi nu se mai aminteste de acesti doi mari oameni nici macar in treacat in vre un document.
Cand John Graves Simcoe soseste in Canada in 1792 si preia postul de Locotenent Guvernator al Canadei de Sus, gaseste in aceasta zona mii de soldati germani care, invinsi in luptele de pe teritoriul Statelor Unite, venisera sa se stabileasca in Canada.
William Moll Berczy era unul dintre conducatorii lor.
Pentru a-i hotari si ajuta a se stabili aici, guvernul canadian le-a oferit pamant si au fost cunoscuti de atunci sub numele de « Berczy settlers ». Aceste loturi erau situate nu departe de lacul Simcoe, zona « Muddy York », cunoscuta azi sub numele de Toronto.
Capitanul Frederic Baron de Hoen a primit cca 2500 acri in jurul lacului Preston si Vandorf.
Frederic Baron de Hoen intalneste pe Peter Reesor, un calator din statul Pensilvania, cu care intra in afaceri. Ii ofera cca 400 acri din pamantul proaspat obtinut, pentru a descuide o crescatorie de cai.
Afacerea nu merge, se pare ca datele nu au fost puse corect pe hartie de la inceput si, Reesor suparat pleaca in Pensilvania de unde isi aduce intreaga familie stabilindu-se totusi in Upper Canada.
Guvernatorul Simcoe, avea in plan sa construiasca un drum civilizat care sa duca direct de la Muddy York la lacul Simcoe.
L-a angajat pe William Moll Berczy, care intre timp isi deschisese o companie de constructii.
In schimbul muncii prestate i se promite acestuia pamant.
Numele Yonge i-a fost dat acestui drum lung de 1896 km, dupa Sir Geoge Yonge, al 5-lea Baronet, secretar imperial de razboi si expert in drumuri romane. Ironia face ca acesta nu a calcat niciodata in Canada.
Simcoe se intoarce in Anglia in 1797, bolnav de malarie. Va muri in 1806, fara sa mai revada Canada. Guvernul succesor in Canada a pus tot felul de obstacole in finalizarea proiectului de drum’ Cconstructia lui s-a desfasurat in mai multe etape: mai intai de la Eglinton pana la Simcoe Lake, apoi zona sud de Eglinton pana la Bloor, si in final ultima parte de la Bloor pana la lacul Ontario.
Tergiversarea proiectului a fost pusa adesea pe seama constructorului, Berczy, ai caror oameni cadeau adesea bolnavi, ei fiind cei care lucrau nu numai la constructia drumului, dar trebuiau sa curete zona, sa defriseze, adesea pe o vreme foarte rea.
Sa nu va inchipuiti ca aceste terenuri aratau ca zi, curate si manichiurate...erau paduri, mlastini, tufisuri si boschete, ierburi inalte si insecte.
Malaria era una din bolile de care la acea vreme tot omul se temea.
In repetate randuri, vazand ca autoritatile canadiene nu il ajuta, bankrupt si deprimat, William Moll Berczy s-a adresat autoritatilor Marii Britanii.
Cum trebuia sa fie platit in pamant pentru munca prestata, pamant ce se intindea dea lungul lui Yonge Street si in Thornhill de azi, si cum nu i se oferea nimic, Berczy a plecat in Lower Canada, Quebecul de azi si si-a urmat un hobby vechi, pictura (in tinerete studiase la Academia de Belle Artes din Viena). In Montreal Berczy a avut un real succes; azi vedem picturi de ale lui in Galeria Nationala. A stat in Montreal pana in 1802, cand se intoarce in Upper Canada cu gandul de a urmari dezvoltarea lucrurilor - voia plata ce i se cuvenea dupa construirea drumului Yonge Street.
Cativa ani au trecut si nu a reusit in intreprinderea lui.
S-a mutat atunci in New York unde moare in 1813.
Legenda spune ca, mai tarziu, membri ai familiei trebuind sa deschida cosciugul in vederea transportului corpului in Canada, au gasit doar pietre in el.
Se presupune ca ar fi plecat in Anglia, urmarind sa-si obtina drepturile.
Fapt este ca Berczy este considerat azi fondatorul orasului Markam, el fiind cel ce a supravegheat constructia arterelor: Markam Rd, McCowan Rd, Elgin Mills.
Padurea nu departe de localitatea Aurora de azi, a fost curatata de oamenii lui in vederea constructiei lui Yonge Street. Iar Yonge Street este incoronarea muncii si vietii lui, chiar daca la acel timp nimic nu parea un succes. Sa nu uitam nici de picturile ce-i poarta numele, toate la loc de cinste in Galeria Nationala.
In Markam exista o scoala publica ce ii poarta numele si o strada in Aurora.
Orasul Markam poarta numele unui prieten al lui Simcoe, William Markam arhiepiscop de York.
Cati dintre noi recunosc numele lui Berczy sau al baronului de Hoen? Si cu toate acestea, alaturi de Guvernatorul Simcoe, acestia au pus o piatra importanta la temelia constructiei lui Ontario de azi.
Nota
Acest articol este inspirat de « Colorful Caracters », articol scris de D-l Maurice Smith, aparut in « Mirror », ziarul din Stouffville. D-l Smith mi-a permis sa preiau datele in articolul meu.
Toronto,
arh. Mariana Popa
|
Mariana Popa 12/26/2023 |
Contact: |
|
|
