Un gand de amintire pemtru Doamna Ionela Manolescu
Se spune despre prietenie că este un lucru atît de sfint încît chiar dacă ar dura doar o singură zi nu o poți uita niciodată.
Așa nu pot eu să o uit pe Doamna Ionela Manolescu care era în Canada înaintea mea cu vreo cinci ani și era foarte bine și mîndră de munca ei la Biblioteca Universitatii din Montreal ,care a fost și primul ei loc de muncă.
Scriia poeme ,picta traducea poezie lucru mărturisit de ea.
Cînd am inceput activitatile la Centrul Cultural Român unde desfășuram unele activități era și ea prezentă și activă mai ales cînd era vorba de poezie.
Cartea Poemes Choisis ,Mihai Eminescu ,tradusă de Dna Ionela Manolescu am primit -o cadou la o întâlnire la Salonul de Carte de la Montreal.
L- am cunoscut pe Aurel Manolescu soțul ei la activitatile noastre culturale..Cînd a venit în vizită mi a dăruit un disc de muzica românească folk.El cînta la mandolină.
Venită tocmai din inima Iașului in frumosul oraș Montreal se gindea să nu treacă oricum prin viață și a continuat să și contureze visul și a scris poezii atît în română cît și în franceză..
Era și o bună artistă plastică intilnind- o tot mai des la expoziții de pictură ,de icoane pe sticlă.
Ce am admirat mereu la ea a fost munca ei asiduă de traducătore .:Villon,Neligan, Eminescu .
Înțelegeam din exprimările ei că pentru ea arta înseamnă libertate.
Așa a înțeles ea libertatea și astfel pleacă din România foarte tinără.
Am ales și eu un poem care va pleca acolo sus in cer odată cu Doamna Ionela Manolescu.
Poemul este despre un voiaj pe acest pământ dar care în final te duce acolo sus unde vom pleca pe rind toți .
DACĂ-MI E DOR ?
dacă-mi e dor?...desigur că mi-e dor
prin lumea largă veșnic voiajor
aș vrea, mai înainte să mă mor
să-mi cânte Marea Neagră la picior.
semințe de melancolie nu-s
nici flori de dor precum am presupus
pe Terra noastră-s consfințite legi:
să semeni și spre toamnă să culegi.
muzele vin, mă scaldă și se duc
nu mă divid în bulbi de eunuc
și dacă pariați pe calul meu
speranțe vagi veți câștiga mereu.
mai bine jucăm șah pe coji de nuci
recruții trec spre gară baibuzuci
și se întorc la toamnă, poate vii,
când cântă-n butii musturi razachii.
eu mă încing la jocul de barbut
vecina-mi cere bani cu împrumut
și dorm adesea într-un stog de fân
știe tot satul: popa-i prea bătrân.
că viața-i o farfuză, știm cu toți
norii-s pe cer - o turmă de roboți
și se așterne bruma peste vii
pe-așa o vreme...poet să nu fii.
să-mi plângă Marea Neagră la picior
aș vrea mai înainte să mă mor
prin viața scurtă veșnic voiajor
dacă mi-e dor?...desigur: îmi e dor...
Oricite luminări vom aprinde noi pentru Doamna Ionela Manolescu nu ne va stinge dorul de această mare artistă.
Amin!
Poet total george Filip și Maria -Sa
Decembrie -2023-la Montreal
|
George Filip, Montreal 12/9/2023 |
Contact: |
|
|
