Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Poeme pentru România

ÎNTÂI DECEMBRIE

frați români - veniți la sărbătoare.
este ziua sfântă-a ȚĂRII noastre
care și-a zidit în constelații
un prestigiu - printre mii de astre.
…grâne-avem, dar pâinea e puțină.
aurul - ni-l șterpelesc străinii.
dincolo de Tisa și de Nistru
ne tânjesc hotarele…vecinii.
dar s-a dus sezonul cu Mioare,
când muream ca proștii - pe câmpie;
la academiile moderne
am aflat - și lumea vrem să știe:
ROMÂNIA nu-i o mămăligă
din care să roadă toți coioții.
ȚARA mea nu este o amantă
pe care s-o tăvălească - hoții.
Voi străini n-atingeți TRICOLORUL.
astăzi nu e sărbătoarea voastră.
mergeți și strigați…n altă parte;
sărbătoarea ȚĂRII este- a noastră!

EU SUNT ROMÂNIA!

-românilor de pretutindeni-
eu sunt Traian și Decebal,
Burebista – Deceneu
și eu mă trag dintre străbunii
ce-au zămislit poporul meu.
sunt o fântână de credință,
sunt pruncul care sorb din ea.
Ceahlăul sunt și Caraimanul
cu fruntea în a Țării stea.
sunt Dunărea și Nistrul, Prutul,
ce-mbrățișează ROMÂNIA.
Oltul și Jiul sunt – și doina
care ne cântă veșnicia.
sunt Marea Neagră cea albastră.
fereastra Țării sunt – spre zări.
un tulnic sunt, un nai, un fluier
ce cânt cu doru-n emigrări.
soldatul sunt, cu arma-n mână
și tricolorul sfânt - pe piept,
care-am jurat cu Țara-n suflet
să stau de strajă dur…și drept.
o mănăstire sunt – pe munte.
sunt o biserică…la șes,
să proslăvesc cu crucea-n mână
credința ce ne-am fost ales.
eu sunt poetul - rațiunea
ce stă cu pieptu-n timpul crunt.
sunt pâinea, pacea și speranța;
în veci: EU ROMÂNIA SUNT!

ȚARA FURATĂ

la Ziua României voi fi trist.
dușmanii Țării m-au gonit de-acasă.
ne-a prigont partidul comunist.
prin lume…nimănui de noi nu-i pasă.
dușmanii națiunii sunt și-au fost.
citiți în cartea noastră de istorii.
de câte ori a fost s-avem un rost
ne-au tras pe roată grabnic - trădătorii.
sunt mândru că scobor din Decebal.
sunt neam cu Ștefan, Cloșca și Bălcescu.
eu am vâslit pe greul vieții val
spre fratele mai mare - Eminescu.
străbunii dorm…le fie somnul lin.
eu am rămas și trec prin ev cu anii,
și-s trist - pe cerul Țării carpatin
azi croncăne sub Tricolor - dușmanii.
din neamul nostru nu mai cresc eroi.
poporul este obosit - săracul.
chiar prin străini dușmanii-s printre noi;
români de-ai noștri logodiți cu dracul.
poporul meu e calm de mii de ani.
românilor…atât le mai rămâne,
să îi injure zilnic pe tirani
murmurând surd - deșteaptă-te române…
treziți-vă!..așa le strig și eu
românilor îngenunchiați pe-acasă.
cerșim speranțe de la Dumnezeu
sperând că Tatăl-Nostru nu
ne lasă.
ne îngenunche veacul anticrist.
prin lume nimănui de noi nu-i pasă.
de Ziua României voi fi trist;
dușmanii mi-au furat Țara de-acasă…

VREREA NOASTRĂ

să fie Țara veșnic înfrățită.
românul pe român să-mbrățișeze.
și Dumnezeu, din slava-I preamărită,
pe frații buni să-i binecuvânteze.
Goga – în OLTUL, a cântat Unirea.
Coșbuc, prin versuri a slăvit țăranii.
poeții toți visat-au devenire
și visul lor s-a conturat – cu anii.
Labiș și Filip strigă dintr-o parte.
Vieru și Dabija - din cealaltă,
Iar Prutul și trist Nistrul – de departe,
deschid către acasă sfântă poartă.
Ardealul a trecut spre noi Carpații
și Oltu-nstrăinat s-a-ntors acasă.
aceeași limbă o vorbim toți frații
și doinele în vaduri doruri lasă...
strădincolo de Prut ne este Nistrul.
el dă din aripi să se-ntoarcă-n Țară.
e mort prin cronici secolul sinistru
și-i Basarabia a noastr㠖 iară.
ca o maramă tricoloră-i Țara,
de pe la Nistru, Prut, la Beba Veche;
și vrerea noastră-i să se ducă sfara
că România-i azi fără pereche.
să cânte în azur păsări măiastre,
de la Carpați până-n fruntariul Mării
și să vestim spre zările albastre
că e UNIREA MARE - vrerea Țării!

VENIȚI LA ALBA!

-tuturor românilor-
aici, la ALBA-IULIA, ca ieri
neamul străbun și-a împlinit menirea,
când cei mai curajoși – țărani, boieri,
pe glia largă au făcut UNIREA.
veniți din patru zări – români fârtați
HORA UNIRII largă ne cuprinde.
veniți sub tricoloare și cântați
imnul de viață care-n piept se-aprinde.
munteni și moldoveni și tu – Ardeal,
veniți ca la istorica chemare
ce a-mplinit mărețul ideal
și-am înfrățit o ROMÂNIE mare.
în LIMBA ROMÂNEASCĂ ne iubim.
dorința ancestrală ne unește;
pe glia românească ne nuntim,
doinim, horim sau plângem românește.
un CENTENAR – un veac de viitor.
am împlinit chemarea cea străbună :
suntem uniți pe veci sub tricolor
istoria la ALBA ne adună!...

Vulturul Creștin

de fapt eu sunt un vultur carpatin
cu aripi de la Dunăre la Tisa,
să cânt pe românește, să mă-nchin
pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa.
In limba românească pot doini,
Hora unirii peste plai se-ngână,
În românește voi mărșălui
Încolonat în armia română.
Să îmi iubesc femeia-n limba mea
Când muguri noi în grai mi s-or aprinde,
De sărbători, când magii vin din stea,
feciorii-n limba mea să mă colinde.
La Sfânta cruce de pe Caraiman
Să rostui rugăciuni – pe românește
și să îmi intre-n casă an de an
popi ortodocși, cu DOAMNE
MILUIEȘTE...
când ne mai bate bunul Dumnezeu
printre păcatele terestre - certe,
poetul păcătos...acesta...eu,
să-L rog pe românește să ne ierte.
ce bine e săplângi în limba ta!
ce bine e să facem nunți ca-nbasme
când are cine bine-cuvânta
prin viața ponegrită de fantasme.
și când o fi să fiu vultur bătrân
și o să zbor la Doamne-miluiește,
femeia mea – cu busuioc în sân,
să mă jelească tristă...românește.

DIALOG CU PATRIA

Motto:
eu, după alegeri,
n-am alte prelegeri…
ce amintiri mă ard din România?
acolo mi-au furat copilăria
și am purtat – sub colțul meu de cer,
o zdreanță roșie…de pionier.
când s-au tocit bietele petice,
mi-au înmînat carnet de UTC
și mi-au promis că-n veacul meu torid
pot să ajung…chiar membru de partid!
rigoarea vieții nu m-a ocolit
și când am fost flăcău înzdrăvenit,
ca veacul roșu – mai amar să-mi fie,
m-au judecat și…dus la pușcărie.
dar am ieșit de-acolo mai poet
și m-am lovit de vechiul parapet
care mă hărțuia ca o osândă:
cenzura de partid veghea la pândă.
mînat de tinerețe m-am trîntit
cu politruci – dar nu i-am biruit,
iar Țara mea – prin secolul cel greu,
mi-a fost o pușcărie – VAI DE EU!
și-am emigrat…părinții mi-au murit,
din șase frați, patru s-au prăpădit.
românii mei - noi guvernanți votează
dar znaga vieții nu-i de loc mai brează.
…de-acum, am în răboj optzeci de ani.
am și prieteni, dar și mulți dușmani.
biet emigrant…mă-nchin la ROMÂNIA
să-mi redea ȚARA – și copilăria!


Doina libertății

Foaie verde libertate,
Dunărea ne strigă-n sânge.
Țara cu cuțitu-n spate
Strigă-n veac dar nu se frânge.
Din Ceahlău răsună bucium,
Geme țara în junghere
Și de foame și de zbucium
Rabdă neamul în durere.
Doina mea de libertate,
Dacă-mi ești din neam și sânge,
Măi române, măi bărbate,
Fii cu noi când Țara plânge.
Țară, unde-ți sunt bărbații?
Cine mi te-nstrăinează?
Prin istorie, ca frații,
Treji, copii tăi veghează

Treji, copii tăi veghează
Prin istorie ca frații.
Cine mi te-nstrăinează
Țară...unde-ți sunt bărbații?
Fii cu noi când Țara plânge
Măi române , măi bărbate,
Dacă-mi ești de-un neam și sânge;
Doina mea de libertate...
Geme țara in junghere,
Din Ceahlau răsună bucium,
Rabdă neamul în durere
Și de foame și de zbucium;
Strigă-n veac dar nu se frânge
Țara cu cuțitu-n spate,
Dunărea ne curge-n sânge:
Foaie verde LIBERTATE.

George Filip. Montreal





George Filip. Montreal    12/1/2023


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian