Scrisoare pastorală - Rugă la vreme de primejdie.
Scrisoare pastorală
Rugă la vreme de primejdie.
Astăzi, când tunurile bat tot mai aproape de hotarele țării noastre, când se încalcă legi și hotare, când se rup bucăți din țări și din popoare, când dreptul internațional devine poveste de adormit copiii, când țările mici sunt amenințate de tăvălugul coloșilor, nouă, creștinilor, ne rămâne disponibilă o armă puternică: rugăciunea. S-o folosim cu speranță și credință, că Dumnezeu își va întoarce fața spre lumea aceasta atât de frământată, atât de învrăjbită și de bulversată și va face să domnească pacea, respectul față de dreptul fiecăruia, față de hotare, față de libertatea și demnitatea oamenilor și popoarelor. Am alcătuit o astfel de rugăciune, pe lângă cele oficiale, în spiritul vremurilor de restriște, de război și de prigoană dintotdeauna, ca o datorie față de neamul românesc de pretutindeni, o datorie față de toți cei ce grăiesc și gândesc românește. Iat-o:
,,Doamne..., Doamne, prea mult am mâniat bunătatea Ta și mânie îngrozitoare ai pornit asupra noastră. Biciul urgiei Tale este foc mistuitor și năvală de hoarde păgâne asupra noastră. S-a îngrozit sufletul de atâta sânge nevinovat, s-au spăimântat robii Tăi de cruzimile și fărădelegile barbarilor. Ne părăsim casele, bisericile, holdele, viile și livezile, cimitirele și fântânile și luăm drumul pribegiei. Adăpost ne sunt codrul, munții, văile, stufărișurile și crăpăturile pământului.
Caută, Doamne, degrabă spre plângerea și tânguirea poporului Tău, spre pustiirea moștenirii Tale, ce vine acum de la cei de alt neam. Auzi, Doamne, țipătul copiilor, bocetul femeilor, mugetul dobitoacelor și vezi speranța tuturor spre Tine îndreptată. Nădejdea noastră spre Tine o punem, Dumnezeul puterilor și al dreptății. Grăbește, ca un milostiv și ne ajută, până nu suntem robiți. Vrăjmașii au pângărit Biserica Ta cea sfântă. Zvârlit-au trupurile robilor Tăi mâncare păsărilor cerului; trupurile cuvioșilor Tăi fiarelor pământului. Se varsă sângele lor ca apa și nu are cine să-i îngroape pre dânșii. Venit-au neamurile, Dumnezeule, venit-au neamurile din puste fără hotare să ne-aducă dumnezei străini. Oprește, Doamne, carele de luptă și năvălirea barbarilor. Oprește, Doamne, mânia Ta pornită asupra noastră. Pune stavilă urgiei și cătușe furtunii dezlănțuite. Treacă de la noi paharul acesta ! Ne-am dus Crucea până în vârful Golgotei, nu ne părăsi tocmai acum, când avem mai multă nevoie de Tine. Nu lăsa barbarii cei fărădelege să ne răstignească Neamul. Tu, Cel ce ai dăruit biruință lui Moise asupra lui Amalic, lui Samson asupra celor de alt neam și lui David asupra lui Goliat ; Tu, Cel ce Te-ai îndurat spre robii Tăi de alt neam: Mircea Basarab, Ștefan Voievod, Constantin Voievod, Horea, Tudor, Iancu, Nicolae cu tot neamul lor, îndură-Te spre noi, până nu pierim. Contenește urgia vrăjmașilor ; dă tărie oștirii noastre și iubitorilor de Hristos să-i pună pe fugă de întoarcere, zdrobește puterea lor prin brațul oștirii noastre !
Fii cu noi, ca să înțeleagă neamurile străine, că nu este alt Dumnezeu mai mare decât Tine. Degrabă sfărâmă puterea și îndrăznirea dușmanilor celor ce s-au pornit împotriva noastră și frica, spaima, cutremurul și șovăirea să cuprindă inimile lor. Oștirii noastre dă-i vitejie deplină și întărește brațul ei asupra nepoftiților vrăjmași. Precum se stinge fumul, așa să se stingă vrăjmașii noștri și precum se spulberă praful în fața vântului, așa să piară taberele vrăjmașilor din fața oștirii noastre. Trimite, Doamne, îngerii răi în corturile vrăjmașilor noștri, ca să-i învrăjbească pre dânșii, spre surparea puterii lor, ca să ne putem curăți pământul de liftele străine. Fă, Doamne, calea vrăjmașilor întuneric și alunecare și îngerul Tău să-i gonească prin brațul oștirii noastre și să-i alunge pre dânșii în locuri pustii și neumblate, unde este locașul lui satan și al slujitorilor lui. Păzește, Doamne, nevătămați și nebiruiți de tot răul, cruzimea și strâmtorarea vrăjmașilor pe credincioșii Tăi robi.
Veselește cu puterea Ta pe binecredinciosul Tău popor, dăruindu-i lui biruință asupra potrivnicilor, având ajutorul Tău, armă de pace, nebiruită biruință. Cel ce ai potolit valurile mării și stihiile întunericului, potolește urgia cea pornită asupra noastră și adu-ne pace. Știm, Doamne, că după Cruce vine Învierea. Învrednicește-ne să ajungem Ziua Învierii cu bucurie, cu pace, cu libertate, stăpâni în casele noastre, în hotarele noastre. Amin.
Nicolae Iorga.
Nicolae Iorga(1880-1940) a reprezentat una dintre cele mai înalte culmi la care s-a ridicat spiritualitatea românească. Acest ambasador al gândului și neamului românesc a devenit cunoscut, apreciat și admirat în multe țări ale lumii. Istorici și oameni de cultură, bizantinologi și istorici ai artei, filozofi și istorici ai literaturii de pretutindeni consideră ipotezele și concluziile lui Nicolae Iorga adevărate jaloane ale propriei lor gândiri. Chiar dacă uneori, în timp și spațiu, se întâlnesc gânditori care contestă unele afirmații și poziții ale marelui nostru cărturar, aceștia nu denotă decât puncte de vedere diferite, inerente unei gândiri libere și unei activități permanente de cercetare și studiu.
Nicolae Iorga ca om este o personalitate robustă, conștientă de valoarea sa, generos, ambițios, atent față de cei din jur. În buzunarul lui este oricând gata un condei al ironiei și altul al afecțiunii pentru dușmani și prieteni. Accesele de subiectivism îi lasă însă neatinsă luciditatea gândirii în aprecierile fundamentale pe care le face. Este un tip complex, greu de descifrat pentru majoritatea celor din jur, frământat de tainele lumii și ale cunoașterii. Prietenii îl adoră, dușmanii îl urăsc dar îl respectă și se tem. Îi place să fie apreciat, aplaudat, cap de afiș și de interes, întreaga sa ființă este un vulcan, gata oricând să erupă. Leagă prietenii cu personalități de pretutindeni, dar și cu oameni simpli și nevoiași. Găsește timp să scrie zeci de tomuri și mii de articole, dar și să răspundă celor mai neînsemnați corespondenți ai săi. Convins de justețea cauzei sale, nu se lasă intimidat de adversari, ci rămâne statornic în furtună, ca un stejar al înălțimilor.
Nicolae Iorga ca profesor reprezintă o adevărată culme în istoria pedagogiei și învățământului românesc. Pătruns de un profund spirit patriotic și de conștiința rolului pe care trebuie să-l aibă școala de orice grad în viața unei națiuni, Nicolae Iorga activează în consecință. Universitatea din București, universitățile din străinătate, liceele, lăcașurile de cultură de pe întreg cuprinsul țării și-au deschis larg sălile, încercând să cuprindă spiritul, personalitatea și audiența lui Nicolae Iorga. Orator de elită, bazat pe o vastă documentație științifică, cu o inconfundabilă capacitate de adaptare la auditor, Nicolae Iorga a fascinat, a cutremurat spiritele și conștiințele, a înălțat și a coborât pe scara incomensurabilă a valorilor figuri și statui considerate intangibile până aci. Puterea de convingere a lui Nicolae Iorga este greu de intuit pentru cei care nu au avut fericirea să-l asculte personal. Se pare că doar Mihail Kogălniceanu, Vasile Pârvan, Nicolae Titulescu și George Călinescu s-au apropiat de asemenea parametri ai elocinței, la care a ajuns Nicolae Iorga. Glasul lui Iorga, de la șoaptă la strigăt, subjuga auditoriul, îl făcea să uite de realitate și de sine însuși. Îl făcea să plutească într-o lume a gândurilor și realităților, pe care i le impunea oratorul. Pe lângă doza mare de material informativ, Iorga punea mult suflet de patriot și de român, ceea ce îi creștea considerabil popularitatea în mase. A știut să facă din Vălenii de Munte, o localitate aproape neștiută până la el, un adevărat focar de cultură cu profunde rezonanțe în țară și străinătate. Cei care au frecventat cursurile de la Vălenii de Munte s-au transformat, alături de studenții și elevii lui Nicolae Iorga, ei înșiși în mesageri ai marilor idei progresiste, pe care savantul le expunea. Alături de cursuri propriu-zise, activitatea de dascăl se continua în discuții particulare, în excursii de documentare, ba chiar și în articole și recenzii. Permanent, Profesorul Iorga avea în vedere elementul tânăr, formarea lui pentru viață și pentru cultură, promovarea valorilor autentice. Nu avem posibilitatea să apreciem câți oameni de cultură valoroși ai poporului nostru au fost formați, lansați și sprijiniți în procesul de afirmare de marele Profesor. Credem însă că sunt foarte numeroși! Iorga era conștient de marea misiune ce-i revine în calitate de dascăl de școală, de a forma tinerele cadre. Nu numai prin cărțile și scrierile sale de tot felul înțelegea să-și slujească țara și poporul, ci și prin această activitate practică, făcând din catedră un adevărat amvon de cultură, civilizație și patriotism.
Nicolae Iorga ca om politic este fascinant. Din cuvântările și scrierile sale reiese o anumită latură a activității sale politice, aceea de activist cultural. Pentru marele istoric și om politic cultura reprezenta unul dintre factorii cei mai puternici în consolidarea unei națiuni. Ctitor al Ligii Culturale pentru unitatea tuturor românilor, președinte al ei mai multă vreme apoi, Nicolae Iorga a fost convins că prin cultură, cu cele mai diverse forme ale sale, va face ca ideea de unitate a românilor să triumfe deplin, ceea ce s-a și realizat în scurtă vreme. Tot prin factorii de cultură unitatea politică a putut fi consolidată, iar marile idealuri ale națiunii române au putut să triumfe. Politica culturală promovată cu competență de marele savant a contribuit la adevărata explozie de valori ale spiritualității românești din prima jumătate a veacului nostru. Sub acest aspect, activitatea politică a lui Nicolae Iorga a fost o continuare a celei didactice. Înființarea de școli românești în țară și-n străinătate, numeroasele cursuri, conferințe și discursuri de tot felul ținute în țară și-n străinătate, excursiile făcute în țară și-n străinătate cu români, ori cele făcute în România cu diferiți străini, cursurile foarte complexe și variate de la Vălenii de Munte, întreaga activitate a Ligii Culturale îndrumată direct de Iorga, lucrările sale de nivel științific sau de popularizare publicate în țară și-n străinătate, revistele înființate sau sprijinite sunt doar câteva din modalitățile prin care el înțelegea să folosească factorii de cultură în politica națională.
O altă latură a activității sale politice o constituie preocuparea față de naționalitățile conlocuitoare. Numai cei care confundă naționalismul cu patriotismul îl pot acuza pe Nicolae Iorga de vederi înguste în această problemă.
Ceea ce impresionează în viața acestui mare tribun al poporului român este poziția fermă în fața amenințării fasciste. Nici chiar moartea nu l-a putut îndupleca să-și abandoneze convingerile sale politice și umaniste, ci l-au făcut, - dacă mai era cazul! -, ca acest ultim tribut al vieții sale să dea exemplul cel mai concludent de patriot adevărat. Iorga nu a aparținut numai unei anumite categorii speciale - a istoricilor -, ci întregului popor românesc. Cea mai persistentă ipostază a lui Nicolae Iorga păstrată în amintirea celor care l-au cunoscut este aceea de profesor, de dascăl, indiferent de locul sau de nivelul instituției la care și-a ținut prelegerile. Crâmpeie din viața marelui savant petrecute la catedra Universității bucureștene, Academia de Înalte Studii Comerciale, Universității pariziene, unor academii din țară și străinătate apar cu claritate prin vreme, fiindcă ele s-au imprimat în mintea și sufletul ascultătorilor de atunci pentru toată viața. Cele mai bogate și mai emoționante amintiri s-au păstrat însă de la cursurile Universității de la Vălenii de Munte, această adevărată citadelă a culturii românești.
Puțini cărturari, artiști și oameni politici se pot bucura de o asemenea posteritate! Negreșit, că nenumărați sunt cei care și-au dat jertfa supremă pentru cauza poporului și națiunii române, dar nu toți au avut capacitatea și posibilitatea, asemenea lui N. Iorga, de a se face apropiați, înțeleși, admirați, controversați și... iubiți de cei mulți.
Nicolae Iorga rămâne în istoria și conștiința românească o adevărată sinteză a spiritului românesc, voievod solitar crucificat.
*
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
|
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda 10/17/2023 |
Contact: |
|
|
