Clepsidra literară, un volum de poezie de Carmen Pinte si Mitel Gîrleanu
Carmen Pinte si Mitel Gîrleanu sunt autorii unui volum de poeme, cartea a apărut la Editura SITECH, din Craiova, august, 2023, surprinzând prin viziunea artistică inedită, altfel spus, cei doi creatori conturează, în replică, prin cuvinte bine mestesugite, lipsite de stridentă, adevărate bijuterii literare, pornind de la aceeasi imagine.
Titlul este sugestiv, format din substantivul comun “clepsidra” si adjectivul „literară”, acest element paratextual are o fortă expresivă aparte, accentuând ideea de timp, clepsidra devenind si simbolul central al volumului. Bobitele de nisip din prima cupă semnifică timpul care curge lent în cealaltă cupă, viata in sine picură întelepciune si talent, căci complexa natură umană delimitează orizonturi poetice, menite să definească personalităti literare.
Sub aspect compozitional, cartea numără 191 de pagini, în cuprinsul cărora exista 102 poeme. Apreciez că discursul liric din poemele lui Carmen Pinte este unul confesiv, din care se desprind sentimente de nostalgie, de neliniste existentială, dublată de dragostea de viată si detasare fată de lucrurile mărunte:” Tumultul a tâsnit urzind cuvinte, / pe drumurile scrise vers cu vers, / se-ncheie rătăcirea, luăm-aminte, / dar urma scrierilor nu s-a sters /… Ascunse slove ale nemuririi, / într-un cuvânt pe buze sărutate, / vă regăsesc la capetele firii / nerăbdătoare muze adorate” - „Muzele”
Poemele scrise de Mitel Gîrleanu exprimă plastic încărcătura emotională, presupun mister, fantezie, poetul se simte atras de neobisnuit, de exceptional:
„ Unii si-au ridicat palate, / Altii călătoresc de zor, De ei o carte ne desparte / Cu rânduri înmuiate-n dor /… Imperiile vor apune, / Cuvântul martor ne va fi / C-am biruit această lume / Cu armele din poezii” - “Existentă lirică“
In creatia celor doi poeti sunt prezente o varietate de teme: timpul ireversibil, natura, istoria, copilăria, anotimpurile, declinul sufletesc, iubirea, aspiratia spre ideal, viata, universul rural, destinul. Luna, soarele, norul, drumul, lacrima, ochiul, cunoasterea, tineretea, stelele, codrul etc. sunt doar câteva din motivele literare glosate în aceste poezii, sursa lirismului fiind dată de afectivitatea transpusă estetic prin mijloacele de expresivitate artistică.
Figura de stil frecventă în poemele lui Carmen Pinte si Mitel Gîrleanu este epitetul cu rol în descriere, traducând atitudinea autorilor fată de ceea ce este descris. Epitetele contribuie la individualizarea puternicilor stări interioare, exprimă însusirile obiectelor. Poemele lui Carmen Pinte sunt încărcate de frumos, epitetele nuantează exprimarea: banca scorojită, cuvântul trainic, asteptări ascunse, ritm sălbatic, dans nebun, lumină sfântă, florile dalbe - epitet cromatic, piscul legendar, comori celeste, glas smerit, geana albă - epitet cromatic, luciri clare, satele gătite, nămeti albi - epitet cromatic, vis siderat, foc semet, glasul măruntit, culmile golase, iubirile desarte, sufletul pur, subiectul tainic - epitet personificator, clipe flămânde - epitet personificator, vers timid - epitet personificator. ( Carmen Pinte )
La fel de inspirat este poetul Mitel Gîrleanu, care a gândit rolul epitetului în poemele scrise: clipa gravă, scena albă - epitet cromatic, jurăminte calde, gândurile delicate, clinchet fin, pământ sfânt, altarul greu, sufletul îndurerat, ghetuta curată, vis întreg, dorurile vii, foc domol, clopotele strâmte, muguri aprinsi, săruturi pătimase, gestul împietrit, setea oarbă, neam blagoslovit, soaptelor divine, fluturi albi - epitet cromatic, cuvântul răstignit, poeme sfinte, destin rătăcit, umbra târzie, dorul tainic, zefire minunate.
Mitel Gîrleanu pare că retrăieste momentele descrise, cu al său temperament febril, materialul poetic din Clepsidra literară are multe în comun cu natura sa sufletească:
“Din stele un destin menit / Ne urmăreste pas cu pas / Sub geana lui am nimerit, / Am înflorit si am rămas” - „Menire”; „ Încăruntit de asteptarea ta / Voi lăsa gestul împietrit afară / Căci cugetul din nou te va crea / Zălog, nu stiu pentru a câta oară” - “Regretul florilor de tei”
Iată că problema destinului, urzeala sortii este una din frământările poetului Mitel Gîrleanu, asa cum pretindea Marcel Proust “Adevăratele paradisuri sunt cele pierdute” sau altfel spus, neatinse…
Sensibil la frumusetile naturii, Mitel Gîrleanu este preocupat de pitoresc, de splendida floare de colt, luând asupra sa nelinisti si întrebări încununate, în cele din urmă, de împăcarea cu sine:” Un smoc de-argint cu aur dat / cercat în vis de îngeri noi, / purtat prin aprige furtuni / de soare si perdea cu ploi, / A înflorit în praf de stea / pe cerul gândului aprins / brăzdat de dorul necuprins / pare o floare ce s-a nins” - « Floare de colt »
Replica literară a poetei Carmen Pinte este persuasivă, având un ton cald, memorabil : “E graiul florilor de colt ce ne-ncântă, / Prin inimi încercate, lacrimi în decor, / Cu-o blândă primăvară dorul ce-si frământă / pulbere de argint, rai dulce călător” - « Floare de colt »
Poeta îsi simte elanul dezlăntuit si pictează în cuvinte aspecte fugare din natură : « Prin plete joacă raze mii, / Privirea mi-o răsfată norul / Tresar izvoarele zglobii / Amurgul e-nfrătit cu dorul »
Imaginarul poetic al celor doi creatori este dominat de câteva substantive care reprezintă o chintesentă a mesajului: cer, stele, noapte, lumină, soapte, timp, destin, melancolie, cuvânt, floare, munte, furtună, dor, iarnă, toamnă, primăvară, vară, bradul, izvor, zi, codru etc.
Cheia sublimului acestor poeme o dă metafora: maluri de amintiri, bulgări de doruri, ochiul vremii, stâncile credintei, sitele uitării, umbrele visării, ploi de slove, sământa lacrimii, ploaie de petale, umerii clipei, jarul de lună, perdea de catifea. (Carmen Pinte )
In poezia lui Mitel Gîrleanu, metafore revelatorii adâncesc ideea poetică: Poetul, regizor al diminetii, / piatra clipelor, / fărâme de lumini, / tăndări de clipe, / ochiul durerii, / roua de lumină, / praf de stele etc.
Functia emotivă se realizează la nivel sintactic prin anumite aspecte ale topicii cu valoare afectivă, inversiunile si dislocările sintactice: elegantă normă, vesnicele ceruri, dragi amintiri, aspre palme, fermecătoare călăuză - Carmen Pinte.
Inversiunile poetice din poemele lui Mitel Gîrleanu dau culoare si dinamism: simpla amintire, dulce răsplată, o mare bătălie, blânde ierni, lungul drum, cosmopolita vatră, aprige furtuni, abruptele cărări, tainice demersuri, apuse aspiratii, celeste doruri, monumentala lună
Personificările „Clipele încăruntesc, cu lacrimi în priviri”, “Tresar izvoarele zglobii”, „ Surâde slova într-un poem” - Carmen Pinte si „Simteam cum frige gândul”, “Gerul…/ Încheagă timpul în suspine “/ “ Iar firul de iarbă sărută o ploaie”- Mitel Gîrleanu …conferă poemelor o expresivitate sporită alături de comparatiile: ca un corolar, ca un vis, ca pe-o comoară, ca la paradă, ca pe-un miracol, ca stânca neclintită, ca o fortă - Carmen Pinte si cele prezente în poemele lui Mitel Gîrleanu: ca un copil, ca un soare, ca o istorie, ca un sărut, / ca melcii de un soare pal - comparatie si epitet, / ca un sărut divin – comparatie si epitet, ca un păcat, ca-n zidul cetătii, ca un zurgălău, ca un sfânt, ca pe-o cămasă etc. Desi sunt mai putine la număr, imaginile artistice sunt o reflectare a realitătii: imagini vizuale: tâmplele cărunte, frunza înrosită, florile dalbe, nămeti albi etc., imagini dinamice: „La fereastră se rotesc…valsul fulgilor de nea” - Carmen Pinte si „Zboară fluturi spre mine”- Mitel Gîrleanu
In poeme apar fluctuatii ale uzului între diftong si hiat, silabele deschise alternează cu cele închise. Muzicalitatea versurilor este data de prozodie, predomină rima încrucisată, rima împerecheată si îmbrătisată sporesc continutul poetic. Poemele sunt alcătuite din patru, cinci, sase catrene sau din catrene si tertine.
Haosul înconjurător scade în intensitate când un dor anume pune stăpânire pe sufletul omului, dorul de copilărie, dorul de cei dragi, dorul de locurile natale:
“Astăzi e-o zi senină si cerul e sedus, / Coboară lin lumina pe steaua ce-a apus, / Din roua ce sclipeste renaste un fior, / Netulburat o soaptă, adulmecă un dor” / Carmen Pinte / Un dor
Elanurile si renuntările, previzibilul si imprevizibilul accentuează ideea că poetii sunt nemuritori: „Cuvântul scris este divin! / Îmi duce viata mai departe…/ Sunt faptele ce-mi apartin / Eternitătii-ncredintate” / Mitel Gîrleanu - „Harul de a scrie”
Constient de efemeritatea clipei, poetul meditează cu nostalgie: „Noi vom trăi purtati de gânduri / Si sentimente vom cânta / Când veti citi aceste rânduri / Poate demult vom fi-ntr-o stea” / Mitel Gîrleanu - „ Existentă lirică”
*
Două aprecieri retin atentia - Doina Pologea - Berceanu precizează: « Doi poeti născuti, nu făcuti, Carmen Pinte si Mitel Gîrleanu ne invită la o joacă poetică, la un pariu pe care l-au făcut cu muza lor”… “Cuvânt de întâmpinare”, ca, mai apoi, în finalul volumului, Nicoleta Tudor remarcă: „ Cei doi trec cu usurintă printr-o paletă largă de subiecte, fie că sunt melancolice, fie că sunt încărcate de umor, că vizează anotimpurile sau copilăria lor, versurile dumnealor sunt într-o prozodie perfectă, într-un tandem strâns, într-un dialog perpetuu, poeziile completându-se una cu cealaltă sau îmbinându-se într-o armonie de metafore si figuri de stil” - “Valsul cuvintelor”
*
Consider că volumul Clepsidra literară va sensibiliza lectorul, individualizându-se prin maniera originală de a scrie, pornind de la detaliile unei imagini.
Adriana Răducan
|
Adriana Răducan 8/23/2023 |
Contact: |
|
|
