Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Gânduri mărturisite - Omul din castelul înalt

„Omul din castelul înalt” (The Man in the High Castle) este titlul romanului științifico- fantastic de istorie alternativă scris de Philip K. Dick în 1962. Romanul a câștigat Premiul Hugo pentru cea mai bună povestire științifico-fantastică în anul 1963 și a fost ecranizat pentru televiziune, în patru sezoane începând din anul 2015, de către Amazon Prime Video. Cartea „Omul din castelul înalt” a fost publicată în limba romană de către Editura „Nemira”, colecția „Nautilus”, în trei ediții, 1995, 2006 și 2013.

Acțiunea romanului se petrece la cincisprezece ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, într-o lume în care Germania nazistă și Japonia militaristă câștigaseră războiul, Statele Unite ale Americii fiind împărțite între Al treilea Reich (Statele Unite ale Americii – în nord și Statele Confederate ale Americii – în sud) și Imperiul Japonez (Statele Pacifice ale Americii), separate de o zona liberă, un fel de buffer între cele două mari puteri (Statele Muntoase - Rocky Mountain States).

Două forme de dictatură bazate pe așa-zisa „superioritate” a rasei ariene în interpretarea nazistă și pe „superioritatea” culturii și a modului de viață japonez, în viziunea imperială, își dau mâna în această poveste terifiantă, dezvăluind laturile întunecate ale caracterului uman, puterea fricii generalizate, a educației totalitare începând din familie, efectele propagandei și a delațiunii ca mijloace de promovare socială.

Dictatura e dictatură oricum ai lua-o, nu există dictatură bună sau rea (vezi dictatura proletariatului), ci doar lipsă de libertate. Odată ce ai fost educat să stai la locul tău cu mâinile la spate, și nu te-ai dezbărat de acest obicei, ești numai bun de folosit ca sclav oriunde te-ai afla, fără a fi chiar conștient de acest lucru.

Afirmarea libertății individuale rămâne singura formă de modelare a caracterului, de schimbare a societății în care trăiești și de creare a viitorului acesteia, în definitiv viitorul fiind doar consecința acțiunilor noastre prezente, a faptelor, ideilor și gândurilor, mărturisite sau nu. Societățile totalitare promit marea cu sarea pentru tot poporul în schimbul obedienței și renunțării la libertatea individuală, dar nu produc decât armate de „roboți” frustrați, lipsiți de zâmbet, compasiune și înțelegere specific umane.

Interesantă este și „povestea din poveste”, cartea „Lăcusta abia se târăște” scrisă de către personajul Hawthorne Abendsen (omul din castelul înalt), prezentând o lume în care Puterile Axei pierduseră de fapt războiul, o lume care ar fi trebuit să fie identică cu lumea noastră, da nu era în totalitate.

În această lume alternativă flota americană fusese retrasă de la Pearl Harbor înainte de atacul japonez, fiind salvată de la distrugere, Italia trădase Puterile Axei, Armata Britanică și Armata Roșie cuceriseră Berlinul, iar Hitler supraviețuise fiind judecat pentru crime de război. Imperiul Britanic nu se destrămase, China avea un regim de dreapta, iar între Statele Unite și Marea Britanie avea loc un război rece pentru hegemonie mondială.
Sugestia autorului este că lumea în care trăim este doar una dintre multele posibilități care ar fi putut fi, și că cel puțin din punct de vedere imaginativ putem oricând trece dintr-o lume în alta. Depinde doar de noi să vrem cu adevărat să facem această schimbare, să identificăm „lăcusta” lumii noastre și să ne imaginăm o lume în care aceasta nu își mai are locul.

„Lăcusta” trăiește singură cu visurile ei rupte de realitate, stăpânită de dorința de mărire și nevoia constantă de aprobare. Ca orice dictator mai răsărit își alege colaboratorii dintre cei care aplaudă la un semn discret, își pune masca și costumul potrivit pentru audiență, demonstrându-și caracterul machiavelic.

„Omul din castelul înalt” încearcă a ridica vălul de pe realitățile lumii lui, în care adevărul era contrafăcut și deformat de propaganda totalitară până la punctul în care nu mai puteai deosebi binele de rău. Neputând accepta jertfa copilului pe altarul „valorilor” ariene, John Smith (conducătorul nazist al Reichului american) explorează soluții alternative, ceea ce ar trebui să facem cu toții când amenințarea „morții subite” sau a eutanasiei se apropie.

Astăzi credem că o lume în care altcineva ar fi câștigat războiul ar fi fost cu mult diferită, dar oare bombele atomice nu au fost până la urmă construite și folosite în mii de experiențe nucleare? Punem astăzi încălzirea globală doar pe seama emisiilor de gaze, uitând că radioactivitatea naturală a crescut foarte mult după era experiențele nucleare.
Romanul ”Omul din castelul înalt” este și despre alegerile făcute în viață, de la care nu mai poți da înapoi, în special cele care îți pot afecta sănătatea fizică sau mentală sau cele care îți limitează libertatea individuală, ca și în cazul personajului principal al romanului, John Smith, care de pe marginea prăpastiei se întreba „Cum am ajuns aici?.

Nu trebuie decât să ne străduim să facem binele, să ne împotrivim răului și să nu rămânem indiferenți la suferințele oamenilor, „mai înainte ca să se rupă funia de argint și să se spargă vasul de aur și să se strice ulciorul la izvor și să se sfărâme roata fântânii” -Eclesiastul 12-5.


Ioan Cojocariu
August 2023, Toronto, Canada





Ioan Cojocariu    8/13/2023


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian