De n-ai fi fost
De n-ai fi fost ceea ce ești,
n-ai fi bandajat fiecare frunză căzută,
nu ți-ai fi vândut sufletul neantului,
n-ai fi vegheat la păstrarea echilibrului
dintre fragilitatea și uimitoarea rezistență
a firului de iarbă,
nu ți-ai fi făcut cetate inexpugnabilă
într-o coajă de cuvânt,
nu te-ai fi încumetat să călătorești
prin pustiul sufletelor rănite,
n-ai fi făcut salturi mortale
peste lăcomoasa gură a iadului,
n-ai fi escaladat atâția munți
de urgii și de blesteme,
nu ți-ai fi transformat coșmarurile
într-un modus vivendi,
n-ai fi sondat sinele tău
pentru a descoperi păcate ancestrale,
n-ai fi tăiat în aisbergul scârbei
atâtea labirinturi cu sensuri
suprapuse,
n-ai fi fost învingător la spartachiada
culegătorilor de stele,
a scrutătorilor de zări
și a vânătorilor de tristeți...
POETUL
Prin venele poetului curg fluvii
de cerneală albastră,
în visul lui și-a turnat Dumnezeu
temelia casei Sale,
din ochii poetului izvorăsc
toate culorile vieții,
din evuri și văi stelare,
el adună mistere și veșnicii,
pământul se învârte în ritmul
respirației sale și rodește
sub ploile lui de închipuiri,
din miezul incandescent al clipei,
extrage seva eonică pentru vindecarea
tuturor rănilor,
cu o tâmplă, sprijină ziua,
cu cealaltă, noaptea,
sub sprâncenele lui se arcuiesc
toate întrebările omenirii,
el inventează în fiecare dimineață
soarele și focul,
eternitatea e câinele său de pază,
în brațele sale se leagănă universul,
un univers în miriade de universuri
de gânduri...
INVITAȚIE
Deschide tu poarta aceasta
cu dimineața zilei de mâine
și cu poemele nescrise de
poeții geniali!
deschide și ușa aceasta
cu pleoapa unui înger
și cu haosul din indiferența
zilei de ieri!
acum rămâi cu mine
în această căsuță ecologică
făcută din bârnele uitării de sine,
acoperită cu liniștea de
dinaintea începutului de lume
și cu declarațiile tuturor
îndrăgostiților de pe pământ!
hai să ne pregătim și un prânz copios
cu aperitive rafinate din poezia persană,
cu o ciorbă din cântece și
oase de greier,
cu o budincă din candori amestecate
cu erori și principii fundamentale
stropite cu fel de fel de mirodenii de necuvinte,
în care să predomine mireasma
surâsului tău!
desertul îl vom lua în livada noastră
de lumină vopsită cu verde smarald.
tu vei servi o brioșă din ecouri eterate,
clătite cu roua gândului
și un cocteil din clipe dulci
și veșnicii,
eu voi sorbi puțin câte puțin
din cafeaua devoțiunii
ochilor tăi semisferici și himerici.
vom sta aici până ce luna
ne va arăta și cealaltă față,
amuzându-ne cum zilele se plagiază
una pe alta...
|
Mihai Merticaru 7/30/2023 |
Contact: |
|
|
