Canada o lume dezvăluită, descoperită .
Robinul si-a făcut cuib în coltul garajului, e un loc acolo, în sigurantă, cred, sub streasină unde burlanul de colectare face curbura aia de reapropiere de zid, iedera îsi oferă discret protectia, ascunzând privirilor indiscrete intimitătile familiale.
Chipmunk-ul s-a strecurat sub bazinul colector al « artezienei « mele, un tuturoi de apă, acolo, asa ca o glumă care stârneste zâmbetul, de complezentă, se fâtâie pe patio ca la el acasă, ba, uneori îsi aleargă consoarta si să-ti închipui că-i poti filma sau fotografia e o simplă fantezie, viteza este cea care lasă urma pe peliculă si atât.
Ieri priveam grădina, de la fereastră evident, sperând o temperatură civilizată, care, se vede, întârzie anul ăsta si cardinalul se cocoată pe spătarul unuia din scaunele asezate strategic în întâmpinarea verii si, sunt convinsă, mă examinează curios, pentru că teritorial, grădina, în toată splendoarea ei primăvăratică (încă), îi apartine.
Curioasă tară e Canada asta, după atâta amar de vreme si tot mă las surprinsă de ceea ce oferă, ca si cum ar fi posibil să evit surprizele, până la vârsta asta ar fi trebuit să aflu că în viată surprizele curg.
Mai totdeauna neasteptatul loveste în moalele capului, dar uneori capeti numai o usoară ameteală, alteori durerile de cap te pun la pamânt si posibiliatatiel de supravietuire se îngustează, există, însă si acele rare momente când descoperi că poti primi cu indiferentă, ba chiar cu plăcere, ineditul si viata îsi reintră în drepturi fără să-i rămâi datoare.
Grădina mea, luată cu asalt de musafirii acestia iviti parcă din cartile cu poze îmi vorbeste despre o lume despre care stiam, dar niciodată nu mi-am imaginat-o atât de aproape.
Am observat existenta aceasta simbiotică – om-natură - în călătoria transp Canada, de acum câtiva ani si dacă vegetatia este expunerea directa, asa ca o « Pastorală » oferită fiecarui muritor de rând, lumea care misuna în ea trebuia presupusă, o anumita discretie impunând respect, nu asa « open love ».
Aiurea !
Robinul doar că nu mi s-a asezat pe umăr, cardinalul concertează după un program bine stabilit, în fiecare amurg, probabil stie că-l ascult, « Vasilică », iepurele venit din ravină intră în fiecare zi în conflict cu bărbatul meu că-i mănâncă nu –s ce flori…..si….. ce m-oi fi mirând atâta când ieri-alalteieri, ursul negru mobilizează toată lumea în Aurora : cum îl dăm afară din grădina omului ?
Astea da surprize ! Mi se par cele mai semnificative, chiar dacă o să-mi spuneti că « avem probleme majore la ordinea zilei », schimbări năucitoare în configuratia lumii, dezbateri politice fără sfârsit, mă rog, « tacâmul » istoriei în mars ( ce sovietic sună !) o lume hiperactivă căreia i-ar trebui un prozac universal….
Si Canada nu se poate eschiva.
Da, da’ trebuie să recunoasteti că lumea aceasta despre care încerc, de fapt să vorbesc, cealaltă, în raport cu istoria, e mult mai interesantă ; ar trebui să traversăm dincolo de mizeria îndoelilor zilnice în acest univers deschis bucuriilor fără cenzură, firescul jucând rolul purificator al constiintei înglodată, mai mult sau mai putin în datoriile conventiei, probabil am putea reusi reconectarea cu ceea ce este realmente valoric.
Canada are această binecuvântată sansă să se arate, să se expună privirilor curioase, ba mai mult, as zice să se lase dezvăluită, descoperită în toată splendoarea pe care numai natura generoasă o poate oferi si fie că te desfăsori pe întinderi interminabile- continent, vezi bine- fie că te asezi cuminte în ograda-ti proprie, te simti învăluit în acea savoare sonoră cu « parfum de roze si cântec de privighetoare » pe care le-ai învătat poetic si care ti-au venit atât de aproape.
La multi ani, Canada !
Maria Cecilia Nicu
|
Maria Cecilia Nicu 6/26/2023 |
Contact: |
|
|
