Sa ne face prieteni - Paul Bloom profesor la la Universitatea din Toronto :” Psych, The Story of the Human Mind”
Paul Bloom este profesor de Psihologie la Universitatea din Toronto si totodata la Universitatea din Yale, USA. A publicat opt carti de psihologie, scrie in reviste precum Nature si Science, si a fost premiat pentru rezultatele lui in cercetare. Nu este un psiholog curant, nu ofera terapie, dar preda si publica, este un academic. Cartea despre care va scriu ar trebui sa fie “lectura obligatorie”, in clasele de liceu. Adreseaza intrebari majore si esentiale, precum, cum este posibil ca o “bucate de carne”, “a three-pound -wrinkly mass”, sa dea nastere constiintei si inteligentei umane. Ar exista cu adevarat Dualismul, asa cum credea Renee Descartes? Desigur, ca acum stim deja ca Dualismul Cartesian a fost o ipoteza gresita, si Charles Darwin scria:” The Brain makes thoughts”.
Cartea ne poarta pe scurt prin teoríi demult apuse, ne explica de ce Freud, Skinner si Piaget, au avut un rol in intelegerea mintii umane, dar teoriile lor nu au supravietuit trecerii timpului.
Psihologia moderna, ne spune Bloom, este materialista (mintea este o entitate física), evolutionara (bazata pe evolutia naturala), si causala( determinata de gene, cultura si experienta).
Capitolul introductiv pune intrebarea “ce este constiinta, si ce inseamna sa ai o experienta constienta?” Alan Turing a speculat prin anii 1940, ca creierul uman ar fii o masina de calcul. Ramon si Cajal au descoperit pe la 1800, ca neuronii, legati intre ei prin axoni si sinapse, “vorbesc” intre ei. Informatia se transmite prin substante chimice, denumite neuro-transmitatori, ca de ex. acetilcolina, dopamina, serotonina. Lingvistul Noam Chomsky a numit diferite zone ale creierului “organe mentale”, pentru ca sunt specializate in diferite functii, ca de ex, limbaj, emotie, locomotie, perceptie, etc. Astazi se stie care este rolul hipotalamusului in ciclul somn-veghe, rolul sistemului limbic in emotii, rolul glandei pituitare in secretia hormonilor sexual, s.a.m.d.
In capitolul 3, desi vrea sa-l evite pe Freud, totusi, Bloom ne descrie concepte familiare precum sublimarea, rationalizarea, proiectarea, mecanisme de aparare , care se folosesc si azi in limbajul psihiatric.
In capitolul “The Ape that speaks”, ne intreaba ce este limbajul, si cum se explica aparitia si dezvoltarea comportamentului verbal uman. Limbajul uman consta din fonologie (cum se produc sunetele, fonemele), morfologie ( cuvintele in sine), si sintaxa unei limbi (adica constructia gramaticala). Cat de mult inteleg sau cat de pregatit este creierul unui nou-nascut, pentru a acumula limbajul?
Si desigur adreseaza si alte concepte: Ce este perceptia si memoria? Cate feluri de memorie exista? De mare interes pentru noi toti, Paul Bloom atinge si subiectul Inteligenta. Este inteligenta ereditara? Scade sau creste cu varsta? Se poate imbunatati? Cat de exacte sau de stiintifice sunt testele de IQ? Bloom spune ca persoanele cu un coeficient inalt de IQ au o sanatate mentala mai buna, si relatii care le aduc satisfactie.
In “Apetites”, ne vorbeste despre instincte, emotii, si despre teoría care se numeste “predictive process”, adica cum se fac preziceri despre viitor. Ce sta la baza motivatiei: cum actionam ca sa evitam durerea sau/si sa gasim placerea. Cea mai plauzibila teorie care sta la baza explicatilor pentru dezvoltarea instinctelor in lumea animala si umana, este selectia naturala. Ce inseamna a fii bine adaptat la mediu si cum se coreleaza cu sansele de reproducere. Aici glumeste pe seama lui Data, androidul din Star Trek, caruia ii lipseste “the emotion-chip”. Teama sau frica, relationata de structura din creier numita amigdala, are un rol major in instinctul de protectie.
In capitolul Relations, Bloom mentioneaza ca studiile de psihologie sociala sunt facute in Nord-America mai ales pe un sub-grup de populatie, cu acronimul WEIRD, adica Western Educated Industrialized Rich Democracies. De asemenea precizeaza ca noi toti ii” judecam” pe ceilalti, ma refer la judecati de valoare, si ca avem tendinta de a blama o situatie rea pe carácter si nu pe circumstante.
Despre Personalitate, ne explica care sunt THE Big Five: Openness, Conscientious, Extraverted-Introverted, Agreability, Neurotocism. Exista diferente de personalitate in functie de sex, varsta, afiliatie política, si contextul cultural, geografie, etc.
Capitolul “Minti suferinde”, face o scurta descriere a bolilor mentale majore, clasificate in manualul DSM -5, care sintetizeaza definitia fiecarei entitati clinice. Din pacate patología mentala nu are un tratament bine dezvoltat, medicaméntele si terapia folosite in zilele noastre nu au evoluat prea mult, in comparatie cu alte tratamente in medicina.
Si pentru ca doreste sa incheie cu o nota optimista, la final ne prezinta cu intrebarea “ce este o viata buna?”, sau ce este fericirea? Si aduce dovezi ca nu este adevarat ca banii nu aduc fericirea, dimpotriva, banii pot cumpara “multa” fericire. Vorbeste despre experienced-happiness, adica in viata de zi cu zi, si de remembered happiness, adica ceea ce ne amintim din trecut. Se pare ca Fericirea ar fii aparut pe scara evolutionara, ca un indicator ca viata merge bine.
Happy people have Friends!
Dr. Diana Laza, Toronto
|
Dr. Diana Laza, Toronto 6/8/2023 |
Contact: |
|
|
