Să ne si bucurăm
Viata ar putea fi reprezentatăgrafic sub forma unui drum.
Este o călătorie, mai lungă sau mai scurtă, pe care o parcurgem, uneori rapid si alteori încet. Important este să mergi mereu privind spre viitor, dar mai ales, bucurându-te de acum.
Mintea si inteligenta, precum si pu-terea de vointă, sunt un adevărat dar pentru fiinta umană.
Intâlnim surprize in fiecare zi.
Tot ce trăim ne defineste, dar nu atât ca poveste a întâmplărilor în care suntem implicati, cât si ca imagine a sufletului nostru, a fiintei noastre.
Meseria sau averea noastră, familia sau nationalitatea, religia sau politica la care aderăm, toate acestea sunt doar aspecte formale ale unei mai profunde vieti care clocoteste în sufletele noastre si pe care o descoperim ca pe un miracol în fiecare zi a vietii noastre.
Astfel ajungem, treptat, să ne cunoa-stem si să recunoastem că suntem.
Când intrăm în viată, ocupăm un loc în sufletele celorlalti, fiindcă orice fiintă care intră în viata cuiva este o parte a sufletului său, iar când cineva dispare cu totul din viata ta, suferi doar pentru acele părti din sufletul tău pe care ai senzatia că le-ai pierdut definitiv. Uitând că ele rămân acolo pentru totdeauna, vorbind si trăind mai departe prin tine, sub vălul formelor pe care tu si lucrurile din viata ta le îmbracă în ochii tăisi ai celorlalti.
Vălul acesta ni-l construim singuri.
În această nouă realitate, în care tristetea si frica de necunoscut au pus stăpânire pe noi, putem alege să
ne detasăm [mcercând să construim o bulă de normalitate în jurul nostru si a celor apropiati.
Nu putem ignora realitatea, dar nici nu ne putem lăsa acaparati de zecile de stiri cu care suntem bombardati în fiecare zi.
Este o etapă cu un ritm diferit,
In care vom relationa cu ceilalti [n alt mod decât până acum.
Cantitatea, intensitatea si structura emotiilor, pozitive sau negative, fac ca timpul trăit să fie perceput in mod diferit de fiecare .
Stresul creste foarte mult, devenim anxiosi, agitati si ne sare tandăra de la orice.
Sentimentul de frustrare este predominant, ca si cel de furie, iar pe acest fond apar bolile.
Trebuie să învătăm să ne bucurăm de lucrurile mici, aparent nesemnificative, totusi atât de importante.
Să nu uităm să ne bucurăm de ce ne oferă viata.
Să nu uităm să privim cerul, să observăm stelele, să auzim păsările, să admirăm pomii, florile, lucrurile frumoase. Să nu uităm să fim veseli, să nu-i lăsăm pe altii să ne indispună.
Să nu uităm să dăruim, pentru că suntem prea preocupati să adunăm.
Să nu uităm gesturile frumoase făcute de altii pentru noi, să [ncer-căm să le uităm pe cele urâte. Să nu uităm să întindem o mână celor [n nevoie.
Să nu uităm să zâmbim, să privim cu duiosie, să mângâiem, să [ntelegem, să îmbrătisăm.
Să nu uităm să spunem „multumesc" „te rog" „iartă-mă" „te iubesc".
Să [ncercăm să renuntăm la ură, la orgoliu, la invidie si la toate sentimentele negative.
Să nu uităm de Dumnezeu pe Care Îl invocăm doar atunci când avem temeri sau neajunsuri.
Să nu uităm să fim fericiti cu ceea ce avem, pentru că suntem prea concentrati cu ceea ce nu avem.
Să nu uităm să legăm prietenii si să nu uităm să le mentinem.
Să nu-i uităm pe oamenii care au însemnat mult pentru noi cândva, si să nu-i uităm pe cei care ne iubesc.
Să nu uităm să trăim frumos !
Dumitru Puiu Popescu
|
Dumitru Puiu Popescu 5/27/2023 |
Contact: |
|
|
