Entităti ale satului actual
Trăim timpuri în care orășenii, excedați psihic de tumultul aglomerărilor urbane, sunt în căutare de zone liniștite de viețuire și se mută la sate. E un fenomen ce nu poate fi trecut cu vederea. Sunt destui oameni cătrăniți de poluarea mașinilor, „evadând din aglomerația blocurilor, căutând libertatea”, după cum spune Nadia Urian Linul în volumul „Satul cu povești”, apărut în rețeaua editorială Grinta @eCreator, florilegiu de povestiri din Țara Năsăudului. De remarcat colaborarea dintre cele două edituri, conduse de poeții Ioan Romeo Roșiianu și Gabriel Cojocaru, promotori ai literaturii actuale în colecții și antologii de real interes cultural.
Atașamentul față de satul Cristeștii-Ciceului în calitate de profesoară implicată activ în viața comunității, formează nucleul tematic al scrierilor sale publicate în anii din urmă precum Spin (2013), Vitralii (2014) și Povești din sate (2017). Problemele oamenilor din mediul rural, cu necazurile și bucuriile lor, sunt eșalonate în scrieri de factură realistă în stilul unor relatări la cald, cu sinceritate și devoțiune. Sunt întâmplări trăite și împărtășite deopotrivă cu ei. Așa se face că satul, chiar dacă nu mai este satul tradițional de altădată, intră din nou în atenție cu valorile lui prezente, cu schimbările lui, cu ciudățeniile lui, căci satul trezește din nou interes prin eposul adaptat la realitățile zilei sau reînviat din amintiri. Așa se nasc poveștile din noua realitate a satului. Cele scrise de Nadia Urian Linul vin să configureze profilul unei prozatoare cu ascuțit spirit de observație, execitat asupra transformărilor bulversante din viața satului transilvan.
Profund legată de comunitatea rurală în mijlocul căreia trăiește, autoarea volumului Satul cu povești continuă să surprindă în prozele ei scurte, scrise cu nerv narativ și apetență pentru graiul năsăudean, aspecte sociale desprinse din actualitate sau evocări stocate în memoria colectivă ce pun în evidență nuanțele specific zonei Bistrița-Năsăud, tărâm de fabulații legendare, binecuvântat de marii clasici ai literaturii, născuți în acest areal cultural-artistic, spațiu geografic și spiritual venerat cum se cuvine de autoarea ,,poveștilor’’.
O recentă antologie de texte evocative despre acest ținut și oamenii lui a alcătuit Menut Maximinian. Cartea se numește „Spiritul locului”, are un număr semnificativ de pagini și țintește să schițeze specificitatea spirituală a acestui ținut oglindită prin personalitățile lui. Din păcate, semnalizez deocamdată absența a cel puțin două nume: Nadia Urian și Valeriu Varvari, prozator născut la Rebrișoara, indisolubil legat de zona năsăudeană ca și profesoara de ale cărei scrieri ne ocupăm în rândurile de față. E posibil ca la o reeditare a antologiei, inimosul activist cultural Menuț să repare aceste omisiuni reprobabile spre a complini panoramarea la tema-țintă. Un soi de întâmplări din realitatea imediată a insului întors în sat cultiva și prozatorul Alexandru Vlad în romanul „Curcubeul dublu”, la fel cum Nadia Urian Linul desenează în volute energice atitudinea noilor veniți (unii din țări îndepărtate) față de proprietățile dobândite aici. Naratoarea sancționează dezinteresul celor ce, colindând fără țară lumea, lasă proprietatea de izbeliște. În schiță „De haram”, un străin de 60 de ani visează la o casă la țară în România, dar încurcat în desișul vieții, după ce o cumpăra, e în pragul de a o lăsa de izbeliște, cu toate că o localnică temperamentală, încă frumoasă, speră să aibă parte de favorurile lui. Realismul relatării pune în pagină adevărurile necosmetizate ale vieții, devoalate cu directețe și patos empatic. Prozatoarea știe să schițeze din câteva cuvinte portrete memorabile. Descrierea umoristică alternează cu drama. De pildă, Ancuța „un ghemotoc de fetiță” e alergată de câinele de „cocoș” care vrea să-i sară în cap. Ea a terminat clasa a doua și va primi coroniță și premiu, dar nu se bucură și fața ei e plină de lacrimi când constată că mama ei a fost dusă cu „salvarea” la un spital din oraș din cauza agravării sarcinii (Ai milă, Doamne!).
Subiectele narațiunilor glisează firesc între munca de la catedră și evenimentele satului. Din actualitatea cotidiană, autoarea se abandonează în brațele melancolice ale amintirilor. Ea retrăiește cu emoție momentul repartizării la terminarea studiilor, după tipicul acelui timp, apoi instalarea, împreună cu tatăl ei, la școala din sat. Sunt impresii șocante, notate cu savoare și inspirate picanterii lexicale (Vis sau coșmar?). Când tânăra absolventă de Conservator își ia în serios actvitatea din școală, observațiile răutăcioase din partea bătrânilor nedeprinși cu necesitatea învățăturii (în special la disciplinele adiacente precum Muzica și Desenul) nu întârzie să se arate și s-o șicaneze (Continuare).
De remarcat manevrarea dialogului, prezent în majoritatea scrierilor, care dinamizează narațiunea și colorează vorbirea personajelor. Elevii i se adresează firesc cu „tovarășa” în perioada comunismului și dau dovadă de curaj în libera exprimare a idealurilor posibile și înfăptuite după 1989. Mai mult chiar, Lică, fecior de cioban, plecat la muncă în lumea largă, s-a întors doldora de bani, numai carte n-a putut învăța pe „băncuțele acelea înguste, lungi, nevopsite vreodată, din scândură șlefuită de coatele atâtor generații”. Atmosfera acelor ani e creată instant. Transcrierea vorbirii năzuroase, pitoresti, neaoșe, dă farmec și vivacitate dialogului împănat cu expresii hazlii, colocviale, stârnind buna dispoziție.
Tradițiile sunt realităti vii, încă prezente în viața satului, dar Ioan Romeo Roșiianu, îngrijitorul ediției și autorul postfaței, atrage atenția asupra disparițiilor lor în viitor: „Povestirile «Paștele de altădată» și «Nunțile de altădată» cântă și încântă în acest sens, dar și trag un semnal de alarmă pentru posibila perimare a unor valori străvechi’’.
De remarcat este naturalețea cu care Nadia Urian Linul împletește experiențele de la catedră cu pildele presărate cu har didactic, dar nu didacticit, în povestiri-flash-uri penetrante spre luarea aminte a generațiilor viitoare. Demersul autoarei este un model de îngrijită modelare a personalității prin aventura tainică a scriiturii.
------------------
Mircea POPA
|
Mircea Popa 5/24/2023 |
Contact: |
|
|
