Verde - n ochi
ROMÂNUL MĂMĂLIGOS ȘI NEAMȚUL ORGOLIOS
Gazda, ospitalieră, vrea să-l ia cu abureli,
Sigură că musafirul n-are când căta-n fân acul.
Ce nu știe ea-i că neamțu-i nebriștit la măguleli.
(Tot un fel de neamț e-n cuget și-n simțíri și-austriacul!).
SĂ NU DEA DUMNEZEU CEL SFÂNT
Se-amúză Christa von der Brengen
La cât de ahtiați suntém.
E trist că nu ne vreți în Schengen.
Mai trist ar fi noi să nu vrem!
CÂND VOM FI CA OMOLOGII?
Vizită de lucru sobră. Complezență – ca la carte:
Zâmbet, bon ton, curtoazie, pocloneli, servilitate –
Tot – O.K. Dar la purtare, maniere și la clanț
N-ar fi bine ca și gazda să se țină-o țâră neamț?
PENTRU-A EVITA SITUAȚIILE STÂNJENITOARE ÎNTRE STATELE ÎNVECINATE
O vízită, chiar de-i privată,
A unui demnitar de stat
N-ar fi a o – neagreată –
Tocmi cu statul vizitat?
INVITAT PE CONTINENTUL SUD-AMERICAN
SĂ DEZLEGE CE NOD GORDIAN?
Trei mari președinți de țară
La un tare-naltu rostru
Să dezlege vor ce sfoară
De l-au invitat pe-al nostru?
ÎN VIZITE DE PRIETENIE SPRE FINAL DE MANDAT
Că-s de stânga la domnie?
De-asta capul nu și-l bate.
Nu e bai: turneu să fie.
Cât mai multe. Mai e state?
DAI UN BAN, DAR FACE
Chiar dacă statu-i pe picior să eșueze,
La deplasare-n lume-al nostru páter
Nu e firesc măcar un Gulfstream s-arendeze?
Doar n-o să zboare cu o cursă chárter...
ÎN LOC DE-UN COMUNICAT ANOST
Când se-ntoarce cool din deplasare
Șeful țării sau vreun alt sus-pus
Să ne spună nu-i mai bine oare
Câte investiții a adus?
ROSTUL UNEI CĂLĂTORII PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI
Las’ că rísipe-a făcut imense
Ca să-nchirieze-un avion,
C-a purtat negocieri intense,
Dar s-a-ntors c-un fâs. Ce ghinion!...
DE VORBĂ CU UN ȘEÍC ARAB
Vă scăldați voi în petrol,
Bani aveți câți noi - huidúme,
Dar n-aveți, vă spun, parol!
Lainer cum nu mai e-n lume.
ȘI BUCĂTARUL LUI PUTIN, ȘI BUCĂTARUL NOSTRU
Pentru ce mărire, care nume,
Care-n flancuri aliniament
Cei mai șmecheri bucătari din lume
Vor semeț să intre-n Parlament?
ROMÂNII DIN UCRAINA ÎNTREABĂ
Frați și noi, și dânșii cu pădurea.
De ce, dar, devin de-odată-afoni
Când aud că súntem autohtoni,
N-am venit cu traista-n băț de-aiurea?
AU DEBITUL DANUBIULUI NU-ȚI SPUNE?
Se-ndeasă căpitanii la timone?
Măsurători pe Bâstroe? Flotezi?
La masa navei - douăzeci de tone -
Trei-patru metri-i greu să-i ajustezi.
DIN MĂSURĂTORI COMUNE CE-AM CONCHIS?
Azi nave contemplăm comerciale
Pe Bâstroe cum suie și coboară,
Cum pe Sulina gâfâie la vale,
Iar Delta cum respiră-om ști la vară.
CE S-A ALES DIN SUPĂRAREA LUI DON QUIJOTE PE VECINA DE LA BÂSTROE?
Don Quijote c-o padélă.
Nu tu sapă, nu tu rangă.
Ce-a urmat din daravelă?
Sfârâiacul lui moș Creangă!
CEREALELE DIN UCRAINA ÎN DRUM SPRE CONSTANȚA
NU LE VOR MAI DA MARE BĂTAIE DE CAP FERMIERILOR ROMÂNI
Grâul lor, la tranzitare,
Ieftin, cam făcea picioare.
Noi, surprinși de concurare,
Facem monitorizare.
LA NAIBA OPOZIȚIA!
Două tabere de-ocară
La ceas greu se-ntorlocară
Și au pus mâna pe țară.
Să nu tacă, necuratul:
-Știți ce n-are partid-statul?
Îi lipsește ... răposatul!
PARTIDUL-STAT SĂ STEA DREPT ÎN FAȚA PARLAMENTULUI?!
Oră de Guvern? Repent,
Pălămidă-n Parlament...
Ne stau scut, prin conivență,
Ordonanțele de-urgență.
NICI MĂCAR C-O FLOARE
Cu ciuru-o cară, apa cea de mare,
Și-o bat în piuă zilnic: flux – reflux,
Să nu atingă nici măcar c-o floare
Salariile clienților de lux.
AU FOST SISTATE ANGAJĂRILE LA STAT
Angajare prohibítă –
Adevăr bătut în cuie.
O excepție subită:
Cineva e angajat?
Tu întreabă-te al cui e,
Iar de nu e, cât a dat.
ALEȘII AR PUTEA CUMULA PENSIA CU ...INDEMNIZAȚIA?
O schimbare-n lege ar crea contrariul:
Nu se cumulează pensia cu salariul.
Despre-aléși nu ștíe biata populație
Că ei lefuri nu au. Au ...indemnizație!
UN SUPRAVEGHETOR DIN PARTEA ANAF AI JOCURILOR DE NOROC A DEVENIT NOROCOS CÂȚIVA ANI LA RÂND LA ACEEAȘI CASĂ DE PARIURI
Pus din start să controleze
Jocurile de noroc,
A ajuns să-și octupleze
Avuția ... tot la joc (!).
NU MIROASE-A CONFLICT DE INTERESE?
În Las Vegas fie-ți jocul,
Tot te-ntrebi iar, vrând-nevrând,
Cum se face că norocul
Vine câțiva ani la rând?
CE-L RECOMANDĂ LA ȘEFIE?
La masaj făcea tapaj,
La CJ* făcea masaj.
Numai bun, ajuns pe val,
Șef de șantier naval.
*CJ - Consiliu Județean.
VIAȚA UNUI PROFESOR DE LICEU CINE S-O APERE?
Un sicár din țarcul de elită
Să-l transferi în altul, ordinar?
Viața profesorului, zdrobită,
Chiar nimic nu trage la cântar?
MAI AVEM DE ACHIZIȚIONAT 29 DE MILIOANE DE DOZE INUTILE DE VACCIN ANTI-COVID
Doar nouă milioane doze
Le-am fost distrus, fără plafoane.
Mai pregătim – prospecte roze! –
Vreo spre treizeci de milioane!
VOR VENI, LA SIGUR, ÎNAPOI
Marii condamnați de pe la noi
Prin italii-și plimbă mândrul tors.
Vor veni, când ne-amintim, în stroi,
Câți din morții țării s-au întors...
JUDECĂTORII-ȘI VĂD DE TREABA LOR
Își prind, suspecții, în detalii,
Deci, cum să-i roadă remușcarea
Că, -ntâi, le dau drumu-n italii
Și-apoi anunță condamnarea?!
PE CAI MÂNDRI DE BIHOR
SPRE SCRUTINUL VIITOR
Peste tot numai prestanță:
Sporuri, majorări, spoieli...
Cea mai mare performanță –
La-mprumut și cheltuieli.
NU-ȘI AFLĂ TIHNĂ DE REZULTATELE VIITORULUI SCRUTIN
Deși-au bătucit versanții
Muntelui numit votarea,
Ca să vezi: nu guvernanții,
Vulgul cere comasarea!
CÂT PE CE SĂ FIE ÎNĂSPRITE PEDEPSELE DIN LEGEA PROTESTELOR
Dacă tot îi dúceți grija
Libertății de opinii,
Vă stătea de ce-n fund tija
Iritărilor mulțimii?
PRESA PUBLICĂ SUB AMENINȚAREA TEASCULUI POLITIC
Plata? După cum dansează ea.
Șefii? Puși la Radio, TV.
Sita? Piclă cerne (CNA)
Hărțuirea? Chiar procese: A, B, C...
CREȘTEREA E DOAR O CIFRĂ?
Din toate creșterile noi
Cea economică-i mai mare.
De ce, dar, n-o simțim și noi,
Iar țara ni-i tot mai datoare?
SE NAȘTE-N CHINURI GRELE ORDONANȚA AUSTERITĂȚII
Nu va reduce pensii și salarii,
Doar punctele mai slabe din buget
Țintind risípe ce nu-s necesare.
Dar dacă nu-s, le-a-nfipt ce cabinet?
ROMÂNIE EDUCATĂ, ÎNCOTRO?
Când ne-a-ngrozí calamitatea
Că, la nivel gimnazial,
Sunt – din elevi – majoritatea
Analfabeți funcțional?
POLIȚIA ROMÂNĂ SE DOTEAZĂ
Ciocane cată buzdugane
Ca să ne-o – ușa – desferéce.
Decât să cumpere ciocane,
N-ar fi mai nimerit berbece?
CINE MULGE DE SE-MBUIBĂ?
Mulgătorul mulge laptele o dată,
Concesiv, îl vinde până la doi lei,
Apoi îl mai mulge-o șleahtă necurată
Ca să te jupoaie de vreo patru piei.
POLITICIENII NU MAI POT DE GRIJA BIETULUI POPOR
Familism și nepotism,
Sinecuri și clientelă,
Pentru țară dramatism,
Pentru dânșii – bagatelă.
BUGETUL CONCEPUT NEREALIST SĂ NU AIBĂ FISURI?
Președintele bugetul
Recunoaște-a nu fi smart.
Ce nu spune, -nsă, discretul,
E: de ce l-a aprobat?
SE CALCĂ PE PICIOARE
Instituțiile centrale
S-au umflat cu personal
Care nu-i nici la o cale.
Da-i mai poți da de pe cal?
AUTOSTRADĂ FĂRĂ DE SFÂRȘIT
Cu șeful marilor proiecte
Jurau să stea-n cort de istóv
Să finiseze n proiecte...
Nici azi Comarnic nu-i – Brașov.
ÎN FEBRA PRECONIZATELOR TĂIERI ȘI REDUCERI
Instituțiile pe apă,
Ignorând alerta, dreapta,
Din bugetul care crapă
Dau și-n stânga, dau și-n dreapta.
PUS ÎN JILȚ, PE-UN MOȘ BODRÂNGĂ
NU-L DAI JOS NICI C-O PĂRÂNGĂ
Ca Moțoc, văzând că vulgul
Să-l răstoarne vrea cu plugul:
„Fraților, eu vă implor:
Nu mă dați pe mâna lor!”
UN POST MINISTERIAL CU GHINION ȘI ȘANSĂ
Rugat, a vrut o pilă să-i pună - un șef - lui fostu’.
Nu reușí. Din contra, tot el plătí cu postul.
În locul lui iár fostul la minister vení,
Unde-și plasă tot natul... E-n post bine mersi.
DE LA PRIMA TV A DISPĂRUT SUBIT EMISIUNEA „STAREA NAȚIEI”
O fi ordin de la Centru:
Banii televiziunii
Pentru toate-s. Nu și pentru
Dârza stare-a națiunii?!
ÎNTR-O DEMOCRAȚIE AVANSATĂ DEMOSUL NU MAI E LUAT ÎN SEAMĂ?!
Indignarea populară
Provocá larmă-n neuroni.
Azi – să protesteze-o țară,
Ei rămân și orbi, și-afoni.
„REGELE E GOL!”
Un copil, din inocență,
Dezgoli realitatea:
Ordonanța de urgență
Doar mimează-austeritatea!
(IN)ECHITATE SOCIALĂ
Viața noastră – care și cum é,
Zice-un machidón: Vanghéli Schúndi:
Doar aleșii – lefuri ca-n UÉ,
Pe când vulgul – cele din Burúndi.
ȘI LA NOI CA-N ALTE PĂRȚI
Prețuri mai mari ca-n UÉ
(Unii-au prins să le tripleze!),
Pensii ca-n São Tomé
Și salarii burundéze.
UNUI ȘEF CARE CONDAMNĂ CU VEHEMENȚĂ NERESPECTAREA REGULILOR DE CIRCULAȚIE, INDIFERENT DE STATUTUL CONDUCĂTORULUI AUTO
Nu-i roșea, prea poate, ceasa
Și-ar fi-avut mai mare sens
De-și primea și el pedeapsa
Când rula pe contrasens.
ȘI SPECIALELE, FIREȘTE
Păreri sista-le-ar, glaciale,
Și presa reforma-o-ar primii,
Iar pensiile speciale
Doar dac-ar fi ... ale mulțimii.
AUSTERITATEA I-A ATINS ȘI PE EI
Indemnizații în consilii CÁTIA*
Primeau în câte? Patru? Șase? Nouă?
Însă de când cu austeritatea,
Au mai secat: fac parte doar ... din două!
___________________________________________
*CATIA (abr.) – Consilii de Administrație pentru Transpunerea Ideilor Acoliților.
DURA LEX, SED LEX
Înghețate angajări la stat:
Ținta s-o păstrăm de deficit.
La excepții – o pilă, un proptit
Pentr-un unic post: bine plătit!
AUSTERITATEA NOASTRĂ ȘI AUSTERITATEA LOR
La pensie – a câta oară? –
Mâncăm bureți, purtăm meșíni.
Vânăm vreun zgârci prin străchioară,
Iar ei își cumpără ... mașini!
„COLABORARE FRUCTUOASĂ” ÎNTRE PRIMARUL GENERAL ȘI PRIMARII DE SECTOR
Un ciudat plantă ce ne lipsea:
Arbori dintr-o altă emisferă!
Dom’ primar i-a smuls ca pe-o măsea:
„Nu suntém o țară ... palmieră!”
Nicolae MĂTCAȘ
|
Nicolae Mătcas 5/24/2023 |
Contact: |
|
|
