Lumina Invierii e din nou pe pãmânt
“In copaci, prin vechi coroane,
Seve urca in artere,
S-ar parea ca-n tevi de orga
Suie slava de Inviere”
Lucian Blaga
Astept Pastele ca orice bun crestin, cu emotie si cu speranþa. Ma straduiesc sa am si eu tot ceea ce trebuie pe masa, de sarbatori. Vreau sa-i stiu pe toti cei dragi sufletului meu ca se bucura de Invierea Domnului si sa incercam impreuna sa mergem mai departe, sa in¬fruntam viata asta, cu toate neajun¬surile, cap¬canele, cu tot raul ce pare ca navaleste peste noi din toate partile.
Sarbatorile sunt intotdeauna prilejuri pentru a calatorii printre amintiri, deschizand ferestre spre tablourile dragi ale copilariei alaturi de parinti si frati, amintiri ce aduc culoare si caldura fara de care am fi mai saraci si mai goi sufletește, am fi mai singuri, am fi mai bolnavi de dor si de tristete.
Primele amintiri ale mele sunt cele legate de lumina plapainda a lumanarilor ce crestea in intensitate la miezul nopþii. Pentru ca pe vremea aceea priveam lumea cu capul dat mult pe spate (aveam poate 4-5 ani) pentru mine era cu adevarat un miracol sa vad ca intunericul noptii disparea gonit de lumina lumanarilor ce aruncau umbre pline de mister pe fetele celor din jur. Nu intelegeam ta¬cerea oamenilor care asteptau in fata bisericii, momentul in care brusc, treziþi parca din transa, rosteau fara sovaire «Hristos a Înviat!» O bucurie de nedescris in cuvinte se citea pe fetele lor. Mult mai tarziu am inteles ca aceasta procesiune era Sarbatoarea Pastelui.
Apoi….nu pot sa uit ce bucurie aveam in suflet cand impreuna cu bunica mea vopseam oua. Ne straduiam sa facem cat mai multe culori si modele, iar la sfarsit mi se cuvenea importanta datorie de a le da stralucirea finala. Le tamponam cu un servetel inmuiat in ulei si le asezam intr-un cosulet de rachita, le numaram, furam cateva si fugem la copii sa le ciocnim.
Imi amintesc cum drumul, curtea si gradina bisericii erau pline de oameni, imbracati in straie noi, cu fete zambitoare, si peste tot rasunau singurele cuvinte de salut ce aveau sa fie folosite pana in ziua de Inaltare a Domnului: "Hristos a inviat", "Adevarat a inviat".
Intorcandu-ma cu gandul mai aproape de adolescenta, imi amintesc slujbele de Inviere de la Manastirea Casin, corul care canta din balconul inalt de deasupra coloanelor. Vocile ce aveau un sunet ingeresc si siluetele coristilor, suspendate in aer, aproape de acoperis, pareau gata sa-si ia zborul spre ceruri.
Sunt multe bucurii pe care le-am trait, sunt multe amintiri pe care le pastram intr-o cuta adanca a inimii. Si cat de bine ne este ca avem puterea de a ne intoarce la bucuriile esentiale ale vietii cu care am plecat de acasa, si ca avem capacitatea de a retrai din cand in cand, in lumea puritatii si frumusetilor asa cum a creat Bunul Dumnezeu omenirea la inceputurile ei!
Cat de bine este ca existam in acest colt de rai pe care, poate, ar trebui sa-l pretuim mai mult. Cat de bine este ca Dumnezeu ne-a daruit Biserica Sfanta Treime, si pe bunul duhovnic Parintele Nicolae Lapuste, si pentru asta nu uit sa spun: Doamne iti multumesc! Iti multumesc Tie Doamne si pentru oamenii pe care mi-ai scos in cale, in aceasta tara si de la care am invatat cate ceva.
Cat de bine ne este pentru ca si in acest an, in ziua de Paste, credinta care este cea mai puternica forta din lume, face sa ne adunam in Sfanta Biserica sa primim lumina in suflet si ne bucuram de existenta tuturor lucrurilor frumoase de pe acest pamant.
Cat de bine este ca multi dintre romanii nostri se rebranseaza la propria lor identitate si parca traiesc intr-o maniera mult mai vie in perioada sarbatorilor.
Din pacate in ultima vreme pacea, linistea, armonia, binele si frumosul nu ne mai bucura ca in vremurile trecute. Am impresia ca a inceput al treilea razboi mondial. Avioane care s-au prabuºit, atentate cu bombe peste tot în lume ºi atacuri sangeroase, nu¬meroase violente si amenintarile sunt fapte care ne inspaimanta si ne fura linistea sufleteasca.
Cum sa ne aparam de tot raul care navaleste peste noi? Scutul de aparare este sa optam pentru o adevarata renastere spiritualã. Cu alte cuvinte, sa traim in armonie cu Dumnezeu, sa nu uitam ca rugaciunea este cheia biruintei, este mijlocul de comunicare între suflet si Dumnezeu, este calea prin care putem alunga raul dinauntru si din afara noastra.
Asadar, eu ma rog Tie Doamne da liniste si pace in lume si ne iarta pe noi pacatosii! Lumineza-le Doamne mintile celor care vor sa distruga intreaga omenirea pentru ca sa ramana ei stapanii acestui sfant pamant al Tau, Doamne!
Alungã de la noi pe toti vrajmasii, cei vazuti si nevazuti si fa Doamne ca toata omenirea sa traiasca in liniste si pace, sa ne bucuram de aceste Sfinte Sarbatori asa cum o facea odinioara.
Fie ca Sarbatoarea Invierii Domnului sa va aduca cele patru taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta.
Un Paste Fericit!!
Dorina Cornelia Aldea
Vancouver BC
|
Dorina Cornelia Aldea 4/13/2023 |
Contact: |
|
|
