La 14 martie 1881 a fost proclamat Regatul România
După proclamarea independenței față de Imperiul Otoman, la 10 mai 1877 și victoria obținută în Războiul de Independență (1877 1878), la data de 14 martie 1881, parlamentarii români au hotărât că e vremea de schimbare iar cele două Camere ale Parlamentului au luat decizia de a proclama România, Regat.
În anul 1877, România își proclamase independența, care fusese apoi câștigată pe câmpurile de luptă din Balcani, prin eroismul ostașilor români. Independența fusese recunoscută de Marile Puteri în anul 1878, prin tratatele de pace de la San Ștefano și Berlin, iar România primise Dobrogea drept compensație pentru sudul Basarabiei, răpit de Rusia care se transformase din aliat în dușman al României.
Astfel, la începutul anului 1881, România cunoștea o perioadă deosebit de fastă. În timpul scurt trecut de la Unirea din 1859 a Valahiei cu Moldova, România câștigase, în anul 1866, un principe domnitor în persoana lui Carol I, care era înrudit cu mai toate marile familii imperiale și regale din Europa. De asemenea, în 1866 adoptase o Constituție modernă și liberală, care, prin Articolul 1, statua ca denumire a statului România și nu Principatele Unite Române cum fusese în perioada 1862 - 1866. Liderii românilor erau de părere că noul statut internațional al României trebuia să fie consacrat prin proclamarea sa ca Regat. Deja, Principele Carol I primise titlul de Alteță Regală încă din anul 1878. Însă Carol I ar fi dorit să mai amâne proclamarea sa ca Rege, din modestie și din spirit auster. Însă oamenii de stat români nu mai aveau răbdare, după cum nota Carol I în Jurnalul său. Iată rezumatul acelei zile, notat chiar de pana celui ce avea să devină primul Rege al României. Ora 11 și jumătate au venit toți miniștrii la mine să declare că nu mai pot fi oprite Camerele Parlamentului să proclame regatul. Ședința de ieri, în care opoziția a atacat puternic guvernul, a scos din fire majoritatea în așa hal, încât nu mai dorește să aștepte nici o zi. Eu am avut doar o singură rezervă, că împăratul Alexandru nu a fost încă înmormântat.
Miniștrii merg direct la Cameră, unde moțiunea este depusă de generalul Lecca.
Pe baza acesteia este făcută de îndată legea, care e votată în unanimitate. La Senat este
depusă aceeași moțiune și legea e votată și acolo. La ora 5 (ora 17 n.r.) vine Brătianu
la mine. Totul este gata. Întreg Senatul vine pe jos la Palat, noi îl salutăm de la fereastră.
La ora 6 (după-amiaza n.r.) ambele Camere sunt reunite în sala tronului, însă fără
fracuri, vin direct de la sala de ședințe. D. (Dimitrie n.r.) Ghica citește legea, cu câteva
cuvinte introductive. Eu răspund, discursul meu este salutat cu entuziasm. După aceea
proclamăm legea, care are două articole, în prezența Camerelor. Facem cerc, pe toate
fețele bucurie și emoție. Apoi ieșim cu președinții la balcon, unde lumea ne aclamă,
muzică etc. La 6 și 1/2 se termină. Regatul României e proclamat și sancționat prin
lege (Monitorul Oficial nr. 60 din 15 martie 1881). A urmat o sărbătoare populară,
încheiată abia la miezul nopții. Încoronarea primului Rege al României, Carol I, a fost
amânată pentru 10 Mai, pentru a coincide cu aniversarea fondării Dinastiei Române,
în 1866, și a proclamării independenței, în 1877. Și de această dată, spiritul auster
al monarhului și-a spus cuvântul. El a fost încoronat cu o coroană turnată din oțelul
unui tun turcesc capturat la Plevna, nu din aur, așa cum aveau alți regi. Însă Coroana
de Oțel a devenit simbolul independenței, al suveranității și al prestigiului României.
Col. (rtr.) Gigi Bușe
|
Gigi Bușe 3/17/2023 |
Contact: |
|
|
