Interviu cu Xonia in Melbourne
Ben Todică: Quincy Jones îi recomandă unui student străin să meargă înapoi în țara de origine ca să-și găsească rădăcinile muzicale pentru a deveni un ORIGINAL. În America nu vei putea niciodată deveni un original american concurându-i pe nativii americani. M-am dus cu gândul la tine. Tu fiind născută în Melbourne nu ai fost atinsă în lucrările tale de mireasma australiană, a nativului de la Antipozi. Eroii tăi au fost Kylie Minogue și Celine Dion, motoare care te-au tras spre a deveni vedetă visată, să ajungi pe scenă. Ce te-a influențat din rădăcina australiană în creația ta?
Xonia: Rădăcinile mele, cu toate că am fost născută în Australia au fost părinții, fratele și casa în care am crescut, cu obiceiurile tradiționale româneșți, cu muzică populară românească, romanțe, muzică ușoară sau cântece de dor aduse din țară, pe casete și plăci de vinil pe care le ascultăm împreună cu ei sau deseori vizionam videoclipurile din programele postului de televiziune al comunității române din Melbourne. Acest aspect m-a construit pe mine ca suflet și mentalitate. Pe la 4 ani, părinții mei au observat că îmi place să dansez și să cânt și îl consider un dar de la Dumnezeu care s-ar fi întâmplat oriunde m-aș fi născut. Prin exprimarea mea, voce și mișcare aduceam multă bucurie celor din jur. De aici a pornit totul. S-a născut dorința de a mă perfecționa în muzică și dans astfel părinții s-au orientat să mă înscrie la Școală Regală de Balet. Am urmat apoi muzica și actoria, considerate ca necesare în dezvoltarea mea.
BT: Cum ai ajuns în România? A fost această dragoste din sânul familiei, a culturii române care te-a catapultat spre țara de origine a părinților tăi?
X: După absolvirea școlii de balet, am făcut o specializare, un curs intens în dans cu renumitul Robert Sturrock în Melbourne pentru a mă dezvolta și în dasul comercial atât de necesar pentru videoclipurile moderne. Jazz, Hip Hop, Funk etc, să nu dansez doar balet. Apoi ca să continui specializarea, am plecat în America, Los Angeles la Hollywood Pop Academy încă un an unde mi-am dezvoltat calitățile de a scrie și compune muzică, prezența scenică, coregrafia, tehnica vocală și de acolo am plecat mai departe la New York. Aici am pregătit un pachet de promovare a talentului și calităților mele pentru lansare în lumea artistică.
BT: Ce conține un astfel de pachet?
X: E un videoclip în care tu te prezinți, te recomanzi ca artist, care e sunetul tău, care sunt calitățile tale, ce te reprezintă, trei piese de muzică originală scrise și compuse de tine, o fotografie (față și profil).
BT: Care a fost efectul trimiterii lui?
X: Din New York am primit imediat o invitație de la Comunitățile Române locale care recrutau pentru Festivalul Callatis, Mangalia pentru că acolo se ținea concursul Miss Diaspora. Eu reprezentasem Australia cu ceva timp în urmă, așa că eram familiară cu tot procesul ajungând și în finală. A fost o experiență minunată. Datorită acestor experiențe, organizatorii de la festivalul din New York m-au invitat să fac parte din juriu.
BT: Și după aceste succese te-ai hotărât să rămâi în România?
X: Nu mă gândeam la a rămâne, însă după succesul de la Mangalia am fost invitată la câteva emisiuni la televiziunea română, la Horia Moculescu, apoi Cerbul de Aur concurând pentru Australia și de aici am fost reperată de Casa de Discuri, Universal Music care mi-a oferit un contract și așa am rămas în România. Deci, nu am plecat din Australia ci am urmat oportunitățile care mi s-au deschis în față. Am ales între America care îmi oferise un contract în actorie și România, și am ales muzică.
BT: Tu ai o voce foarte frumoasă, melodioasă și ușor de urmat. Te-ai gândit ca la compozițiile tale să adaugi și o nuanță din floarea continentului australian nativ. Așa cum puncta Quinsy Jons; asta te-ar REARANJA unic ca stil. Un pic de atingere, aer roșu nativ. E o ideee. Nu crezi?
X: Sunt multe taine în care se ascund lucrurile. De exemplu, piesa scrisă cu ACCENT intitulată „You don’t know my love” este scrisă în urma unui moment cheie din viața mea. Uneori când doar ascultăm o piesă este bine să-i citim și versurile pentru a o simți mai bine. Nu am fost nevoită să mă duc la aborigeni să-mi dea în stele și nici că m-am împotmolit în deșertul roșu australian să țip după ajutor. Nu m-am gândit încă. O să fiu mai deschisă pe viitor.
BT: Tu ai un suflet de luptător, spirit care are curaj să apuce taurul de coarne. Așa cum noi, cei care am fugit din comunism și ne-am aventurat în necunoscut, așa și tu te aventurezi în lumea muzicii internaționale. Și tu ai făcut-o și de la o vârstă destul de fragedă și fără părinți specialișți în domeniu și ai făcut-o pentru a-ți croi singură destinul. Ai avut experiența tăișului și al amărăciunii la prima mână. Ai făcut față la loviturile necunoscutului, concurenței și pericolelor ei. Faptul că nu ai renunțat, nu te-ai dat bătută și deraiată de la vis, ai crezut că locul tău este acolo și că există o poartă a ta de intrare, o stea luminând spre viitor. Pentru acest lucru, eșți de admirat. Te-ai îndreptat nu spre ceva simplu, ci spre exotice ritmuri muzicale din alte regiuni ale pământului. Ai realizat două clipuri frumoase: Why Lie (De ce să minți) și Leyla în care ai parteneri buni de joc și interpretare atât fizic cât și spiritual. Nu îți rămâne decât să faci loc și spiritelor australianului nativ în viitoarele melodii pentru a-ți contura identitatea. Încă nu ți-ai găsit vocea spirituală, dar o poți obține în dialog cu Dumnezeu. Să te dezlipeșți de lucrurile lumești și să pătrunzi în Divin. Ce planuri de viitor ai? Ești împlinită? Fericită?
X: Să fac în continuare ceea ce fac: muzică, actorie, dans etc. Asta îmi aduce fericirea. Sunt un om recunoscător pentru tot ceea ce am, ce mi s-a dăruit. Sunt ÎMPLINITĂ. Profesional..., NU. Să nu confundăm! Fericirea mea nu constă în ceea ce am făcut profesional cu ce voi face pe plan personal. Fericirea ți-o faci tu. Singur. Și în fiecare zi trebuie să fim fericiți și bine cu noi înșine. Nu trebuie să ne-o aducă doar un soț sau iubit, sau un copil, cățel, pisică etc., la fel cum și în viața profesională nu trebuie să depinzi de nimeni și de nimic. Dacă am o piesă care trebuie să fie numărul unu internațional, atunci eu nu voi fi fericită dacă nu îndeplinesc acest scop? Da? Fericirea e o stare continuă. Nu trebuie să depindă de fiecare colț al străzii. Griji avem toți, dar ele nu trebuie să interfereze cu starea noastră de bine. Găsim soluții despre ele. Despre asta e viața. Nu?
BT: De multe ori grijile ne marchează.
X: Ne marchează, dar trebuie să aflăm soluții și ne ajută să creștem cu fiecare mică zgârâietură a sufletului.
BT: Ai apărut pe TicTok pe străzile Bucureștiului cărând o plasă de hârtie pe umăr, clip care voia să puncteze că eșți săracă sau zgârcită că umbli cu plase de hârtie.
X: Era o sacoșă de cumpărături, nu era normal să iau din magazin ce mi se oferă și în mod special sub mențiunea SALVAȚI PLANETA. Lipsa de inspirație a paparatilor.
BT: Sunt avizi după „clicuri”. Cum ai fost curtată pentru a apărea în seria SURVIVER din România?
X: Printr-un apel telefonic de la ProTV. M-au sunat și propus, dacă mă interesează și am fost invitată să particip și să discutăm planurile de funcționare. Am zis OK! Am intrat în echipa faimoșilor care se luptă cu războinicii timp de cinci luni de zile și cine câștigă obține premiul de o sută de mii de Euro.
BT: Cu fiecare spectacol deosebit câștigi și o experiență deosebită. Ai călătorit cu spectacole aproape pe fiecare continent; te desfășori global.
X: Am norocul că pot călători. În Asia din păcate nu am fost, decât în Bali.
BT: Toate clipurile tale necesită multă energie și talent, prin apă, gheață și frig. Ce e mai greu un clip sau pe scenă?
X: Și spectacolul e un lucru complex pentru că necesită repetiții, coregrafie și recuzită, costume, direcție etc.
BT: E ușor să-ți formezi o echipă?
X: Este greu să-ți găsești oamenii, în primul rând cu care să rezonezi, care să aibă aceeași viziune cu tine, să te înțelegeți și să ai același obiectiv. Nu e deloc simplu.
BT: În general, îți scrii scenariile, textele?
X: Depinde. Dacă eu nu am scris piesa sau nu am lucrat la ea, o ascult și mai ascult și altele asemănătoare, apoi aleg piesa în care mă regăsesc.
BT: Ai un agent sau administrator?
X: Lucrez cu o Casă de Producție, BullsRecords. Suntem o echipă și lucrăm la direcția muzicală împreună. Scriem și compunem. Tot ce am realizat în ultimii ani am realizat cu ei.
BT: Îți pare rău că te-ai îndepărtat de balet?
X: Am stat și m-am gândit la acest lucru. Nu îmi pare rău pentru că a fost alegerea mea. Am o viață foarte frumoasă. Muzica m-a împlinit foarte mult, la un moment dat, câțiva ani. Apoi s-au întâmplat niște lucruri în viață mea personală care m-au îndepărtat puțin de muzică. Și iar apoi, puțin mai lung, mi-a fost dor de muzică și mi-am ales să vin din nou și s-o duc mai departe pentru că eu consider că mai am ce oferi. Să mă întorc chiar și la actoria pe care o practicam în Australia până să ajung în România.
BT: Ai mulți vechi colegi de studenție și copilărie aici în Australia. Te vezi cu ei și vă măsurați realizările vieții și ale călătoriei profesionale? Vă faceți confesiuni?
X: Ne încurajăm, ne iubim și ne urăm succes pe mai departe.
BT: Clipurile tale sunt elegante. Nu permiți urâtului să fie prezent și asta îmi place mult. Estetica primează. Ai gust. Ai un stil al tău aparte care dă clasă clipurilor tale. Nu întâmpini opoziție din partea celor care promovează ca modă vulgarul?
X: Trebuie să ne păstrăm ștacheta. Nu o putem coborî în ciuda invidioșilor. Eu îi respect pe toți artiștii fără discriminare de stil și scop. Toți avem un drum ales. Pe el mergem. Fiecare artist trebuie respectat pentru reușitele sale.
BT: Ce părere ai de Podcasturi? Ai participat la vreunul?
X: Am participat deja la două înainte de a veni în Australia. Una cu Oana Radu, „Detector de minciuni” și alta cu Alexandru Ungureanu „Deck Duet”. Interesante. Mi-au plăcut.
BT: Ce părere ai de propunerea de a juca într-un lung metraj românesc?
X: Nu cred că în România se știe că am studiat actoria în Australia și America și o fac în continuare. În România s-au deschis mai multe proiecte. Aș dori să găsesc o agenție care să ia proiecte și filme cu un standard mai ridicat, artistic. Sunt foarte mulți regizori talentați la noi în România care pot duce steagul dramaturgiei în străinătate, însă e nevoie de finanțare.
BT: Desigur, se promite că Globalizarea va aduce noi schimbări și surprize înspre bine pentru tinerii talentați și plini de speranțe, artiști ai viitorului cum eșți și tu, dragă Xonia, în puterea forței. Vor apărea eroi noi dintre care să alegi.
X: Pentru mine eroii mei sunt cimentați din copilărie și nu mai am cum să-i schimb acum. În general, noi ca români suntem foarte talentați. Nu doar în muzică sau în actorie. Suntem talentați..., uite..., în sport. Prea puțină susținere există în general azi pentru începători așa cum a fost pentru Simona Halep. Ceva foarte frumos e că ne-am unit și am susținut-o pentru că ne-a reprezentat cu mândrie și ne-a ridicat numele țării la un nivel înalt internațional. Felicitări pentru munca depusă și pentru ce a reușit să construiască ca să ne pună pe harta lumii.
BT: O zi din viața ta cum decurge?
X: Din păcate în ziua de azi trebuie să fim atenți nu doar la ce mâncăm, dar și ce spunem pentru că lumea a devenit tare sensibilă. Eu sincer sunt tipul de persoană care nu îmi doresc să jignesc pe nimeni și din cauză că limba română este a doua limbă pentru mine și trebuie să mă concentrez să vorbesc corect, nu doar gramatical dar și politic. Nu doresc să mă exprim incorect. Trebuie să fac toate cele, și cumpărături și curățenie și să gătesc. Toate cele pentru că sunt singură și mă întrețin, dar în general la mine o zi în cazul în care lansăm piese sunt mult mai multe întâlniri și ședințe cu echipa pentru stabilirea direcției proiectului și agenda lui. Dau interviuri mai multe, sunt evenimente de parcurs. Perioada de iarnă e puțin mai moale însă, din februarie până în noiembrie e un an ȚINTĂ.
BT: Duci o viață spartană.
X: Trebuie să fim tari.
BT: Sunt diferențe mari între București și Melbourne?
X: Sunt foarte multe diferențe. În primul rând nu ai cum să compari o țară cu istorie îndelungată, care a trecut printr-o revoluție recentă cu o țară ca Australia care e o țară modernă, nouă, care nu a avut această trăire violentă și unde să mai pun că mentalitatea este foarte diferită și tocmai din acest motiv sunt mult diferite.
BT: Ce programe urmărești la televizor?
X: Nu deschid televizorul nici aici și nici în România. Mă duc pe internet la tema dorită și nu stau la cheremul televiziunii să-mi arate ce poftesc ei.
BT: La teatru, cinema mergi?
X: Nu prea mai sunt ca pe vremuri, nici reviste și nici ziare prin chioșcuri. Sunt multe magazine de modă, piețe, vânzări cu multe talente, oameni cu bani mulți dar și săraci și uneori aglomerații de curioși, în schimb România e o țară foarte frumoasă! Pot spune SUPERBĂ.
BT: Interesată să intri în politică?
X: Am destulă în Muzică.
BT: Mă opresc aici. Mulțumesc și mult succes pe Drumul Ales!
Ben Todică,
Melbourne, ianuarie 2023
|
Ben Todică 1/21/2023 |
Contact: |
|
|
