Ce cred românii despre ucraineni
Aparenta unitate de atitudine a țărilor UE și NATO la adresa Rusiei și a rușilor, dusă pe culmi de liderii politici ai UE (Ursula van der Leyen, Josep Borrell) și ai țărilor europene mari (Olaf Scholz, Boris Johnson și, mai nou, Liz Truss, Emmanuel Macron), merită totuși să fie binișor nuanțată. Putin trebuie să piardă acest război și să fie tras la răspundere pentru actele sale (Ursula van der Leyen pentru canalul de televiziune al ziarului Bild, potrivit Agerpres).
La nivelul populațiilor, lucrurile stau de multe ori foarte diferit de declarațiile univoce și bombastice ale politicienilor. După un sondaj realizat de RTL/NTV-Trend Barometer între 26 și 29 august curent, 77 % dintre germani estimează că Occidentul ar trebui să facă eforturi concrete pentru a încerca să lanseze negocieri cu Rusia. Doar 17 % dintre germani s-ar opune unor asemenea negocieri. Întrebați dacă e bine ca liderii occidentali să-i telefoneze lui Vladimir Putin, 87 % au răspuns afirmativ și doar 11 % negativ. Reacții asemănătoare au rezultat și dintr-un sondaj făcut nu demult în Austria.
Éric Denécé, fost ofițer de informații și analist francez, în prezent directorul unui important centru de cercetare în intelligence (Centre français de recherche sur le renseignement), a făcut, într-un interviu video, mai multe observații despre relația României și a românilor cu Ucraina și cu ucrainenii. Observațiile despre români sunt plasate într-un context mai larg al relațiilor țărilor direct învecinate cu Ucraina : Polonia, țările baltice, Ungaria, România și Bulgaria toate țări NATO. (Les Américains nous veulent obéissants et faibles politiquement, France-Soir, 13.09.2022). În România există o puternică antipatie (détestation) față de ucraineni (Éric Denécé).
În Polonia și în țările baltice există un foarte puternic curent antirus, continuă Denécé, care se poate explica prin istoria recentă sau mai veche. Nu același este cazul românilor, ungurilor și bulgarilor. De multe ori, polonezii și balticii (lituanieni, letoni, estonieni n.n.) sunt mai porniți împotriva rușilor chiar decât americanii.
Românii, în afară de autorități, care fac total politica NATO, spune Denécé, sunt destul de scandalizați în legătură cu ceea ce văd la refugiații ucraineni, cu valize de dolari etc., ucraineni care le trec frontiera pentru a ajunge în Vest, cu infracționalitate etc.
România socialistă s-a învecinat cu URSS, de fapt, cu Ucraina sovietică, și nu cu Rusia. Cei care au intrat în contact cu omul sovietic au făcut adesea deosebirea dintre ucraineni și ruși, deși și unii, și alții vorbeau rusește, de cele mai multe ori în defavoarea ucrainenilor. Popular, ucrainenii erau descriși ca mai grosolani și mai brutali decât rușii la adresa românilor.
Asemenea percepții, deși subiective, neștiințifice, sunt, vrând-nevrând, totuși persistente. În plus, românii nu au uitat niciodată că teritorii românești locuite de români au fost anexate de georgianul I.V. Stalin la... Ucraina sovietică. Recent, chiar mult prea celebrul Volodimir Zelenski a interzis folosirea în școli a limbii române. La fel cum a interzis și alte limbi vorbite pe teritoriul Ucrainei (poloneza, maghiara) și chiar și rusa, o limbă majoritară, vorbită de trei sferturi din populație.
Totuși, românii i-au primit pe ucrainenii refugiați, mai ales femei și copii, cu toată simpatia și compasiunea, asigurându-le protecția. Desigur, cu unele excepții foarte regretabile. Deși ne-au trecut frontiera un mare număr de ucraineni, cei mai mulți s-au dus mai departe, spre țările mai bogate din vestul Europei, spre Austria, Germania, Italia, Franța, Marea Britanie etc.
Recentele manifestații-mamut din Europa (peste 70 000 la Praga, de exemplu), multiplele manifestații din Germania, din Marea Britanie, din Italia, din Serbia, ca și manifestațiile blocate de poliție și jandarmerie în Franța ne arată o ruptură gravă între acești bolnavi care ne conduc (Cea malades qui nous gouvernent Pierre Accoce) și popoarele care se presupune că i-ar fi ales, votat. De altfel, cum au arătat și alegerile recente din Suedia, la care se vor adăuga și cele de săptămâna viitoare din Italia, alegătorii europeni au început să dea de pământ cu actualele guverne. Așa s-a întâmplat și cu Mario Draghi în Italia sau cu Boris Johnson în Marea Britanie. Și nici clasa politică din România nu se simte prea bine.
Petru Romoșan
|
Petru Romoșan 9/23/2022 |
Contact: |
|
|
