P eriplu canadian
P eriplu canadian
1."In spite of all adversities and nuisances, be pozitive!"
(In ciuda tuturor nesanselor si neplacerilor, fii pozitiiv!)
Desigur, toata lumea a auzit aceasta sintagma: "BE POZITIVE"
si stie ce inseamna; stim ca este un indemn sa vedem, mai de graba,
partea plina a paharului decat pe cea goala, adica o recomandare
catre un optimism sanatos, catre atitudini pozitive si ganduri
senine. Dupa parerea mea este si una dintre cele mai caracteristice
idei ale mentalitatii anglo-saxone, a englezilor cu alte cuvinte
si, daca vreti, ale lumii de limba engleza si cultura britanica.
Dat fiind ca noi aici traim intr-o permanenta "English immersion",
este cat se poate de potrivit sa amintim ca acest "mood", aceasta
dispozitie psihica mai speciala, a fost de multa vreme si este si
astazi un criteriu spiritual unde mentalitatea europeana, sau mai
precis franceza, in care am trait si noi multa vreme si
mentalitatea britanica, in mijlocul careia suntem acum, se deosebesc
foarte clar. Gandirea franceza, poate mai intelectuala, mai clasica,
de tendinte mai realiste uneori, dar apasata de numeroase revolutii
si turburari sociale, si cu sentimentul de nesiguranta care se
instaleaza inevitabil dupa aceste agitatii si ape tulburi, a fost,
evident, mai putin optimista si in orice caz nu in genul
optimismului recomandat de principiul enuntat mai sus.
Englezii, firi mai pragmatice, au invatat demult la scoala vietii
ca, mentinand o gandire si o atitudine esential pozitiva, deasupra
tuturor necazurilor si grijilor zilnice, inevitabile pentru toata
lumea, este secretul unei sanatati fizice si mentale robuste, si
chiar al longevitatii multor oameni. Chiar daca noi nu suntem in
masura sa controlam toate circumstantele care ne afecteaza, tot ce se
intampla in mediul nostru fizic si social, totusi ne ramane o certa
posibilitate de a controla atitudinea noastra, adica dispozitia
noastra, "our mood".
Perioada pe care o parcurgem, la inceputul unui nou secol,
beneficiaza de buna dispozitie si optimismul personal, increderea
ferma in progresul societatii si al indivizilor in parte, atitudini
care au caracterizat mentalitatea oamenilor la sfarsitul secolului
XX, mai mult ca oricand in trecut. Si chiar daca evenimentele mai
recente dau destule motive pentru o preocupare constanta pentru
pacea si stabilitatea internationala, totusi un control ferm asupra
dispozitiei noastre este si important si posibil.
Se stie ca: "..a good laugh can boost the immune system and
reduce stress." Si este, in mod evident si o atitudine a oamenilor
de succes.
Din experiente personale convingatoare stiu cat este de usor de
proclamat aceste principii foarte sanatoase si corecte si cat este
de greu de pus in aplicare in practica. Dar acesta nu este un motiv
de descurajare; trebuie sa ne mobilizam in directia asta, ca merita.
La toata lumea: "a good mood and good luck" !
2. N o e l, N o e l
Cand aceste randuri vor ajunge la dumneavoastra, vom fi in plin
sezon de sarbatori, cu putin inainte de Craciun. Peste tot, in jurul
nostru pluteste in aer o dispozitie mai speciala; este o perioada
a anului, cu o nota festiva aparte, care ne leaga de trecutul
nostru individual si colectiv, care ne aminteste de copilarie si ne
aduce aproape de zonele cele mai senine ale personalitatii noastre.
Craciunul este sarbatoarea cea mai caracteristica a civilzatiei
crestine europene careia ii apartinem cu totii; inglobeaza multe
traditii precrestine comune popoarelor europene, cu traditia
crestina a nasterii lui Cristos, asa cum a fost pastrata si
transmisa prin veacuri, si cu diverse alte traditii specifice
fiecarui grup etnic, fiecarei natiuni din acest divers continent,
care a fost si a ramas Europa.
In timp, Craciunul a devenit o sarbatoare de familie prin
excelenta, cu un solid continut social, cultural si in mod evident
mai mult traditional decat religios (mistic) si deci mai deschisa
spre toate orizonturile si credintele, mai inclusiva, cum se spune
(ceea ce, sa recunoastem, nu se intampla cu nici o alta sarbatoare
religioasa de care stiu).
Acum este timpul sa ne amintim de folclorul nostru muzical, de
cantecele de Craciun traditionale romanesti si este locul sa spunem
ca personalitati muzicale competente, si imi vin in minte acum
Enescu si Celibidache, au remarcat de mult ca folclorul romanesc
este unul dintre cele mai bogate de pe continent, foarte original,
si foarte vechi si ca deci merita sa fie pastrat ca o componenta
importanta a culturii noastre. Iar acum, de sarbatori, este momentul
sa ne reamintim de bogata colectie de cantece de Craciun si Anul
Nou ale traditiei noastre, si bineinteles si de alte valori perene
ale civilizatiei europene ca: "O Tannenbaum", "Stiele Nacht, Heilige
Nacht" care ne sunt atat de familiare.
Si este, desigur, vremea sa ne dedicam si traditiilor noastre
culinare, care sunt tot atat de bogate si de valoroase. Se stie ca
traditiile culinare sunt dintre cele mai reziliente la toate
popoarele, si ca toate aceste obiceiuri alimentare ne caracterizeaza
atat de bine si vorbesc foarte clar despre noi si despre istoria
noastra.
Dintre toate bucatele specifice, nationale as zice, care se pun
pe masa la romani, de Craciun, ma opresc acum la mancarea noastra
nationala, sarmalele. Este adevarat ca ne-am inspirat si aici, ca la
multe alte bunatati din bucataria romaneasca, de la greci care au
o mancare numita "sarmalaki", dar unde sarmalele sunt facute din
foi de vita, (frunze de vita de vie). Si grecii, la randul lor,
s-au inspirat aici de la armeni ca si la multe alte preparatii, in
special de legume, pe care le-au preluat si le-au perfectionat de
la diverse popoare din rasarit. Nu stiu de unde s-au inspirat
armenii, sau cat sunt de bune sarmalaki, dar sarmalele romanesti
sunt absolut specifice: sunt din varza acra si umplute cu carne - 3
tocata de vaca si de porc si cu ceva piper sau afumaturi, dupa gust
(nu prea grase, numai atat cat trebuie); si bineinteles toata
aceasta preparatie va fi desavrsita la cuptor, unde se rumenesc cum
se cuvine. Si sunt, va garantez, delicioase, memorabile!
Oh, My Goodness, puteti zice ce vreti, ca exista si multe alte
mancaruri specifice romanesti, nu numai foarte gustoase, dar si
reprezentative pentru civilizatia romanesca, ca stau cu gandul
numai la mancaruri bune (foarte adevarat, toata "hidden agenda" la
mine, ce pun la cale in secret, este de natura culinara), dar pana
la urma tot sarmalele "cele infricosatoare" raman mancarea noastra
nationala; acesta este motivul pentru care sunt pe masa de Craciun
in toate familiile romanesti din tara si din diaspora. Ma duc cu
gandul acum la Mihail Sadoveanu (ati observat evocarea lui
Sadoveanu de mai sus: cele infricosatoare) si la Pastorel
Teodoreanu, si as dori sa ma apropii cat de cat de condeiul lor, ca
sa pot scrie asa cum se cuvine despre aceste marturii traditionale
de arta culinara si de civilizatie romanesca.
Voi reveni curand cu continuarea acestor idei, dar acum vreau sa
spun si ca si cea de a doua sarbatoare a sezonului, Anul Nou, este
o traditie veche la romani, ca si la unele dintre popoarele
europene vechi, ca italienii sau francezii (de unde avem Revelionul),
dar, spre deosebire de Craciun, nu la toate. In anul 46 BC, Iulius
Cezar a stabilt inceperea noului an la 1 Ianuarie, la inceputul
lunii zeului cu doua fete, spre trecut si spre viitor, Ianus. Prin
AD 567 niste autoritati religioase cam rigide si cam prea puritane
au hotarat ca sarbatorirea la 1 Ianuarie este asociata cu practici
pagane si au mutat Anul Nou la Paste, la 25 Martie si asa a ramas
tot Evul Mediu. Tocmai peste o mie de ani, in 1582, cu ocazia
introducerii noului calendar, Papa Grigore al XIII-lea a mutat Anul
Nou inapoi la 1 Ianuarie, cum stabilise Iulius Cezar si cum este
mai practic, fiind asociat si cu Craciunul, ca reinnoire, ca
deschidere spre noi orizonturi. La noi, la romani este o sarbatoare
veche care aminteste de vremea dinainte de 46 BC, cand latinii
incepeau anul odata cu primele araturi, la 1 Martie (vezi si
Plugusorul, care este foarte popular la romani si care este legat,
ca si alte obiceiuri de Anul Nou, de traditia romana, pastrata ferm
in memoria colectiva a natiunii, indiferent de alte realitati
ingrate si considerente meschine, abatute in cursul istoriei asupra
natiunii noastre).
Revelionul este o sarbatoare civila in falmilii, dar si in
societate si este, as spune, sarbatoarea sperantelor de viitor.
Romanii, indiferent de pozita lor sociala, tin mult la Anul Nou,
pentru momentul unic de optimism si de deschidere spre inainte.
Stim cu totii ca acolo unde mai este speranta, mai exista inca o
sansa, nu este totul pierdut. Noua, romanilor din Toronto, ne va
lipsi programul tranitional de Revelion de la Televiziunea Romana,
care facut dupa cea mai buna traditie europeana, era, de regula,
foarte bun. Aici, in America de Nord, nu exista asa ceva, si
"celebration-ul" de Anul Nou nu are nimic cultural sau traditional
sau moral sau national, si practic nu exista ca sarbatoare nationala
sau colectiva, ci numai ca moment calendaristic. Deci, pentru noi
cei cu amintiri din Romania, va fi un moment de retragere tot in
familii, sau cu prieteni romani, pentru un Revelion romanesc.
Este adevarat ca acum este un moment al anului cand suntem
inclinati in mod special spre amintiri, spre traditii si, in
general, spre introspectie, poate uneori cu nostalgii de sezon si
cu o melancolie inevitabila. Eu vreau sa afirm aici ca nu este
nimic rau in asta si nu trebuie nici sa ne ascundem, nici sa ne
inchidem si mai mult in noi, sau sa ne simtim vinovati cumva de
slabiciuni sentimentale. Legatura cu trecutul nostru, la un moment
de sarbatoare este un exercitiu mental si sufletesc foarte sanatos,
pozitiv din toate punctele de vedere, care ne ajuta sa ne
consolidam si sa ne pastram constiinta noastra de sine ca indivizi
si ca natiune.
Va amintiti strigarea:
"Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are..."
Sa speram ca Bunul Dumnezeu va avea grije de incercata natiune
romana si va trimite semnele bune pentru Noul An, 2003,pentru toti
roamnii din tara si din diaspora!
Urez cititorilor nostri "Sarbatori Fericite", petrecute in buna
traditie romanesca si "La Multi Ani", cu sanatate si cu un an nou
mai bun pentru toata lumea.
See you next year !
|
Mihai A. Semedrea - Toronto 12/2/2002 |
Contact: |
|
|
