Sfaturi copilei mele
Prima dintre scrisorile semnate Pater și publicate în anul 1903 de revista “Moda nouã ilustratã” se încheia așa: „În schimb, fata mea, nu te lua dupã conveniențele sociale care fac din fatã o parazitã. Cautã sã citești cãrți serioase, cautã de învațã înainte de toate o meserie care sã’ți permitã sã fi independentã. Vei întreba: cam ce meserie? În viitoarea mea scrisoare îți voi arãta aceasta.”
(citește prima scrisoare aici)
Câteva numere mai târziu, Pater – a publicat și cea de a doua scrisoare cu sfaturi. În aceastã nouã epistolã tinerele domnișoare de la începutul secolului al XX-lea sunt sfãtuite sã își aleagã o ocupație potrivitã sexului și statutului lor social. Sã nu uitãm cã vorbim despre o epocã în care profesarea de cãtre femei a unor meserii – unele dintre ele rezervate pânã atunci exclusiv bãrbaților – era consideratã încã un moft. Dar era un moft care le aducea acestora cu adevãrat independența socialã pe care o cãutau. Opțiunile erau totuși foarte limitate:
Draga mea,
Terminam scrisoarea mea trecutã recomandându’ți sã’ți alegi o profesiune ºi’ți promiteam sã’ți dau câteva sfaturi asupra profesiunei ce ai putea sã alegi. Mã țin astãzi de vorbã. Profesiunile ce o femeie poate sã-și aleagã astãzi sunt multiple. În primul rând ea poate chiar sã batã drumul ce duce spre profesiunile libere. Poate sã devie profesoarã, medic sau literatã. Ultima carierã e la noi dintre cele mai puțin rentabilã și dacã cineva simte vocațiune pentru dânsa, nu poate s’o îmbrãțișeze decât prin hotãrârea de a nu’și agonisi printr’ânsa traiul. Primele douã sunt deschise și productive. Pentru a fi o bunã profesoarã, femeia are mai multã vocațiune chiar decât bãrbatul. S’a constatat cã e mai pregãtitã de a fi bunã pedagogã. Ca medic de asemenea un câmp larg îi este deschis, cãci poate sã devie în nenumãrate cazuri salvatoare ființelor de sexul ei. S’ar cuveni ca medicele sã se specializeze în bolile de femei și apoi în bolile de copii. Cariera de advocate nefiind încã deschisã femeii la noi – mai bine fac acelea care vroind sã urmeze cursuri universitare nu le aleg tocmai pe acestea.
În al doilea rând, draga mea, ai sã alegi între adevãratele meserii. Poți deveni: croitoreasã de rochii sau albituri, modistã sau florãreasã, lucrãtoare la passementerii, sã’ți agonisești traiul cu brodatul, cu pictura dacã ai talent, ba în timpul din urmã am vãzut femei învãțând meșteșuguri mult mai grele ca tipografia, legãtoria de cãrți, zugrãvirea de firme etc. etc. Sã nu te miri cã’ți recomand sã alegi și din aceste meserii. Meseria, zice germanul, cinstește pe om, pentru cã’i permite oriunde ar fi și în orice condiții ale vieței, sã’și poatã gãsi hrana de toate zilele spre a nu fi silit sã întindã mâna implorând mila semenilor sãi.
Mai poate deveni femeia, fãrã sã mai vorbesc de slujbele de la telegraf și poștã care au început a le fii închise, funcționare la case de comerț sau bancã, contabilã și corespondentã, secretarã a unui șef de casã sau om însemnat. Pentru aceasta ar putea urma un curs comercial, sã predeze mai multe limbi strãine, sã învețe stenografia etc. Mai poate fi femeia vânzãtoare în magazine, mai ales în magazinele din care se aprovizioneazã damele și casierițã – o funcțiune ce de predilecție se acordã astãzi în toate magazinele mari femeilor, lucru ce le face cinste fiindcã dovedește cã comerciații au mare încredere în cinstea lor.
Cum vezi, draga mea, femeia are astãzi ce meserie sã’și aleagã și încã nu le-am enumerat nici pe departe pe toate, ba nici chiar toate grupele nu le-am menționat. Dar vei spune: eu n’am nevoie sã învãț o meserie. Slavã Domnului, avem cu ce trãi. Mã voi mãrita la o anumitã vârstã, mi se va da zestre și bãrbatul va munci pentru mine. Greșești! S-au vãzut oameni bogați sãrãcind peste noapte și copii lor rãmânând o sarcinã pentru familie și societate. Fii de regi învațã o meserie, pentru ca în cele din urmã sã’și aducã aminte cã sunt oameni și cã pot oricând avea nevoie a’și agonisi traiul, deci și fetele bogate trebuie sã aibã o meserie, pentru ca atunci când nu vor mai fi bogate sau când nu se vor putea mãrita dupã dorința inimei lor, sã nu fie pentru nimeni o sarcinã și sã nu înnebuneascã de urât. Cãci draga mea, aici suntem desigur de acord, profesiunea cea mai nobilã, fiind cea mai naturalã a femeii, este aceea de soție și mamã. Dar soția sã nu poatã fi niciodatã sprijinul soțului și copiilor ei? Împrejurãrile vieții sunt atât de numeroase și de variate încât e bine ca femeia sã’și ia cea mai bunã asigurare și sã învețe o meserie. Numai atunci va putea face și o cãsãtorie moralã și ce înțeleg prin aceasta îțî voi arãta într’o viitoare scrisoare."
PATER
Prima femeie taximetrist din București
E bun divorțul, ba e rãu
Sarmiza Bîlcescu – prima femeie doctor în drept din Europa
Sursa: revista “Moda nouã ilustratã” – din 1903 - citit din colecția Bibliotecii Digitale a Bucureștiului
|
Dumitru Constantin 6/1/2022 |
Contact: |
|
|
