Lumen Christi!
…Lumina lui Christos! Lumina lui Christos! Lumen Christi! Lumen Christi!
Toate celebrate în sãptãmâna patimilor din Biserica Catholicã, cu un remarcabil PassionsKonzert susþinut la KölnerDommusik, cu piese cântate ºi binecuvântate din Palestina, Poulenc, Casals, Martini ºi Johann Sebastian Bach, cu celebrarea Intrãrii Mântuitorului în Jerusalem, în Duminica de PalmSonntag, cu celebrarea Cinei de Tainã a lui Iisus cu cei 12 apostoli, AbendMahlsFeier, cu rugãciunea sfâºietoare din Muntele Mãslinilor, ÖlbergStunde, cu suferinþele îndurate pe Golgotha, Leidenschaft Christi, ºi cu moartea pe cruce, Karfreitag, ºi cu învierea din morþi a Mântuitorului Iisus, celebratã în OsterNachtsFeier…
…Recunosc, complicatã frazã, dar multitudinea trãirilor ºi experienþelor directe complicã ºi complexificã însãºi scrierea ºi rescrierea unui eveniment, care, dupã creºtini, este cel mai teribil eveniment din istoria lumii, conferindu-i un extrem de vast temporo-spaþial de semnificant, de reculegere ºi meditaþie…
…În ciuda frigului din catedralele din Germania, lumea creºtinã s-a mobilizat vizibil la seriile de evenimente din Sãptãmâna Patimilor, cu siguranþa ºi ca reacþie în faþa valurilor de temeri ºi agresiuni ce ne asalteazã din toate direcþiile, adicã rãzboi viral, rãzboi militar, rãzboi migraþional, rãzboi financiar, rãzboi social, rãzboi moral…
…Aceasta este situaþia, complexitatea vieþii ºi istoriei nu creeazã doar o stare de conflict singular, ci o multi-conflictualitate cu repercusiuni pe toate planurile, o stare prelungitã ºi nedoritã de multi-rãzboi, de multi-conflictualitate, implicând ºi complicând toate sferele sociale ºi existenþiale, din popor ºi din individ, din conducãtori ºi politic, din continente ºi globalitate terestrã, toate în multiple suferinþe ºi în crize amplificate ºi accelerate…
…Finalmente, noi oamenii, suntem ceea ce devenim, fie cã dorim sau nu, fie cã acceptãm sau nu, fie cã putem rezolva sau nu propriile neputinþe…
…Creºtinismul nu face nici el excepþie de la crize ºi nefericiri, de la acuzaþii de imoralitate ºi investigãri de comportament (pedofilism, homosexualitate, lesbianism, violenþã, corupþie), a unor lideri din Bisericile Creºtine, care în cumulare au condus la un dramatic exod de
credincioºi (plãtitori), de-a lungul ºi de-a latul lumii, extrem de vizibil
în Germania, în care mari Catedrale ºi Biserici sunt de multe ori
aproape pustii (fenomen trãit adeseori de autor în ultimii ani)…
…Dar, sã recapitulãm în sumar, în aceastã Sãptãmânã a Patimilor,
culminate în miracolul învierii Christice, o serie de evenimente cruciale
care ne traverseazã existentul uman religios, printr-o teribilã unitate
de credinþã, specificã atât religiilor monoteiste cât ºi celor politeiste…
…Sã începem cu Intrarea Maicii Domnului în Bisericã (25 Martie),
cu rugãciunea „Binecuvântatã eºti tu între femei ºi binecuvântat este
rodul pântecelui tãu”, din conceptio immaculata…
…Sã continuãm cu naºterea Mântuitorului Iisus în Bethleem, cu
închinarea magilor cãlãuziþi de o stea cereascã, fuga în Egipt,
înþelepciunea tânãrului Iisus, Botezul Domnului în apa Iordanului de
cãtre Ioan Botezãtorul („Cel ce vine în numele Domnului este mai mare
decât mine!”), începutul propovãduirilor (Predica de pe Munte, „Nu
judecaþi, cãci cu ce judecatã judecaþi, judecaþi veþi fi!”), vindecãrile
miraculoase, învierile din morþi, protestul din templul neguþãtorilor
(„Casa Tatãlui meu este o casã de rugãciune, ºi nu o peºterã de
tâlhari!”), fundamentarea speranþei divine în om („Veniþi la Mine toþi
cei osteniþi ºi împovãraþi, ºi eu vã voi da odihnã! Caci jugul Meu este
bun ºi sarcina Mea este uºoarã!”), Cina cea de Tainã („Luaþi, mâncaþi,
acesta este trupul Meu! Beþi dintru acesta toþi, acesta este sângele
Meu, care pentru mulþi se varsã întru iertarea pãcatelor!”), arestarea
din gradina Ghetsemane („Vegheaþi! Spiritul este puternic, dar trupul
este slab!”), trãdãrile multiple ale lui Petru, judecarea sub Pontius Pilat
din timpul împãratului roman Tiberius, condamnarea la rãstignire
(„Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce m-ai pãrãsit?”), moartea pe
cruce (Tatã, în mâinile Tale îmi dau sufletul!”), îngroparea, apoi la trei
zile învierea, mormântul gol, ºi revenirea în mijlocul ucenicilor speriaþi
ºi necredincioºi (Toma necredinciosul, „De nu voi vedea semnele
cuielor în mâinile Lui nu voi crede”… sfârºind prin a murmura copleºit
„Domnul Meu ºi Dumnezeul Meu!”)…
…Creºtinismul este un miracol peste miracol de la Alpha la Omega,
Creºtinismul este un radicalism peste radicalism neegalat de toate
celelalte religii umane, fie monotheiste, fie politheiste, Creºtinismul a
generat filozofii deosebite (Patristica, prin Pãrinþii Capadocieni,
Tertullian, Origenes, Sf. Augustin, Maxim Mãrturisitorul, apoi
Scholastica prin Duns Scutus, Eurigena, Anselm, Abelard, Aquinas,
Occham, ºi apoi Idealismul German prin Kant, Fichte, Schelling ºi
Hegel), Creºtinismul a generat o artã deosebitã (pictura, sculptura ºi
arhitectura în Renaºtere prin Michelangelo, Da Vinci, Raphael,
Carravagio), Creºtinismul a inspirat creaþii muzicale remarcabile prin
Palestrina, Monteverdi, Bach, Mozart, Beethoven, Verdi), Creºtinismul
a admis cercetarea ºtiinþificã (dupã dramele cruciadelor ºi inchiziþiei ºi
rãzboaielor religioase), iar operele lui Newton, Leibniz, Descartes,
Darwin ºi Einstein sunt o clarã mãrturie de credinþã ºtiinþificreligioasã…
Darwin?... Daa, fiindcã Evoluþia, cel puþin în
conceptologismul autorului, nu contrazice Creaþia, fiindcã Evoluþia
este diferenþierea creaþiei, este obiectivarea ei, fiindcã Evoluþia este
potenþialul dezvoltãrii de la simplu la complex, de la inferior la
superior, fiindcã Evoluþia conferã un sens de logos ºi de raþional
Creaþiei însãºi…
…Creºtinismul este ºi leagãnul ºi generatorul multor conflictualitãþi
istorice, amintind aici Marile Herezii din primele secole creºtine
(Arianismul, Pelagianismul, Donatismul), Bãtãliile Iconoclaste din
secolele opt ºi nouã, apoi conflictul din Doctrina Filioque
(atemporalitatea nu poate fi descifratã de temporalitate!), dezbinarea
Bisericii între Ortodoxismul Rãsãritean ºi Catolicismul Latin în Vest
(1054), Cruciadele din secolele X-XII, întru recucerirea teritoriilor
sfinte, fanatismul Inchiziþiei spaniole ºi italiene (arderea pe rug a lui
Giordano Bruno), Reformele lui Martin Luther (1519), Contrareforma
lui Ignatius de Loyola, Rãzboaiele religioase dintre 1618-1648
încheiate prin Pacea din Westfalia, apariþia Neoprotestantismului în
secolele XIX ºi XX, cât ºi neputinþa Creºtinismului de a stopa
conflagraþii mondiale ca cele din Primul ºi Al Doilea Rãzboi Mondial,
sau cel prezent din Ucraina…
…Credincioºi sau atei, adoratori sau negatori, idealiºti sau
materialiºti, mitologiºti sau realiºti, marxiºti sau contramarxiºti,
monotheiºti sau politheiºti, deiºti sau raþionaliºti, Creºtinismul a
modelat, a format ºi reformat, conºtient sau inconºtient, existentul
lumii din ultimii 2000 de ani, ca nici o altã credinþã religioasã sau
dogmã ideologicã, luminând sau obscurizând, înãlþând sau coagulând
uman ºi divin, temporalitate ºi eternitate, fiind astfel parte
fundamentalã religioasã din istoria Speciei Sapiens… Creºtinism ºi
istoria Speciei Sapiens?... O historiologie christicã?... Daa, vom reveni
asupra acestui subiect extrem de aprins, extrem de dezbãtut ºi
evident, extrem de controversat…
…Veniþi de luaþi luminã! Hristos - Calea! Adevãrul! Viaþa!
Augustin Ostace
Köln Nord, Deutschland, la 16 Aprilie, 2022
|
Augustin Ostace 4/18/2022 |
Contact: |
|
|
