Enciclopedia identitãtii românesti - Personalitãþi
Nota autorului
Acest dicþionar de personalitãþi este parte a unei Enciclopedii a
identitãþii româneºti. El aºazã apartenenþii unei familii împreunã,
astfel încât contribuþia lor la identitatea româneascã sã devinã
vizibilã prin ceea ce înseamnã demers unitar al familiei – ca
rezultantã a educaþiei transmise pe firul generaþiilor, dar ºi ca
punct de vedere despre însãºi ideea de apartenenþã a familiei
(sau dinastiei) la un ansamblu de civilizaþie ºi la standardele
lumii civilizate în sens larg.
De asemenea, sunt menþionaþi profesorii ºi elevii unei persona-
litãþi, atunci când este cazul, ceea ce permite încadrarea fiecãruia
într-o linie a evoluþiei fenomenului românesc, dar ºi atestarea
interferenþelor, contactelor, influenþelor dintre cultura românã ºi
alte culturi ale lumii, început de posibilã definire a entitãþii euro-
pene ºi a apartenenþei românilor la aceastã entitate, la marele
tot al civilizaþiei planetare, ca prilej de sincronizare ºi de avans
al identitãþii româneºti, de joc propriu ºi percutant în formula
întregului civilizaþiilor omeneºti.
Un alt demers implicit a fost acela de a situa geografic – în zo-
nele de provenienþã – apartenenþii la demersul cultural, ceea ce
induce ideea influenþei fundalului cultural la formarea persona-
litãþilor, a puterii unui mediu formativ de a-și pune amprenta ºi
de a trimite în prim-planul civilizaþiei româneºti oameni pe care
nu tradiþia familiei – sau nu doar ea – i-a fãcut sã-ºi dea mãsura
în chip plenar, ci comunicarea cu acest fundal cultural, format
din toþi cei care, deºi nu erau prin ei înºiºi personalitãþi de prima
mãrime în registrul valorilor româneºti, aveau totuºi conºtiinþa
ordinelor de mãrime ºi voiau sã le afirme prin aceia dintre ei,
talentaþi într-un domeniu ori altul, care le aparþineau prin ori-
gine. ªcoala ºi educaþia în ansamblul ei, sistemul instituþional ºi
permisivitatea – ori, dimpotrivã, interdicþia – au forjat, au întãrit
demersul fiecãrui om dispus sã-ºi asume parcurgerea marelui
drum numit experienþã culturalã (materialã ori spiritualã) ºi
produs cultural. Provinciile istorice româneºti au concurat
între ele în chip creator pentru a integra în spaþiul identitar
cele mai înalte realizãri, din punct de vedere uman, ale zonei.
Astfel încât putem afirma, cu deplinã certitudine, cã integritatea
fenomenului românesc este un produs al familiilor ºi al spaþiilor
locuite de români.
Iradierea acestui ambient asupra minoritarilor ºi-a spus cuvân-
tul ºi existã cazuri celebre de personalitãþi care nu aparþin prin
naºtere majoritãþii româneºti, dar poartã prin lume identitatea
Acela doar e demn de libertate ce zi de zi
înfruntã lupta pentru ea...
culturalã româneascã, puterea a ceea ce numeam fundalul ei
cultural formativ. Aparþinem cu toþii acestui spaþiu identitar,
ceea ce nu înseamnã nicidecum cã un om, dupã puterea lui
spiritualã, nu-ºi poate asimila o identitate multiplã ºi nu se poate
afirma în mai multe spaþii culturale, fãrã sã-ºi piardã cu nimic
impulsul identitar iniþial, ci, dimpotrivã, sã-l facã ºi mai pregnant
prin puterea comparaþiei cu alte spaþii identitare.
Existã ºi cazul opþiunilor de afiliere la cultura românã al unor
personalitãþi formate ºi provenite din alte spaþii decât acela al
culturii române ori al comunitãþilor româneºti mai mici, dar
compacte, aflate în afara graniþelor actuale ale spaþiului identitar
românesc propriu-zis. Valorile pe care le-au produs ºi care apar-
þin identitãþii româneºti nu sunt mai puþin preþioase ºi puterea
lor de a se integra în fluxul major al spiritului produce chiar
creºterea ºi modificarea spaþiului identitar în ansamblul lui.
Evident, dicționarul trateazã mai atent personalitãțile veacu-
lui XX și ale intervalelor de traversare ale lumii românești: de
la capitalism la socialism și apoi de la socialism la capitalism,
momente care mãsoarã puterea națiunii de a-și afirma identita-
tea și permanența. Fie cã s-au aflat pe un braþ al balanþei, ori pe
celãlalt, personalitãþile acestui spaþiu identitar au asigurat supra-
vieþuirea naþiei ºi au dus mai departe numele de român. Urmaºii
se raporteazã la ei pentru a merge mai departe, afirmând ori
negând un corpus de valori. Dar, în oricare dintre aceste situaþii
se vor afla, ei vor continua sã fie, identitar vorbind, produse ale
spaþiului spiritual românesc. Aceasta chiar evidențiind bãtãlii ce
subliniazã, o datã mai mult, standardele valorice pe care mizeazã
fiecare pe parcursul acestui lung și complex proces istoric.
Suntem o naþiune încã tânãrã la scara istoriei ºi aceasta e ºansa
noastrã de a ne cunoaºte în profunzime, cu bune ºi cu rele. De a
conºtientiza cine ºi ce suntem ºi de a face corecþiile de parcurs
necesare pentru a ne aºeza, la locul cuvenit, în marele peisaj al
lumii contemporane.
* * *
Mulțumesc cu recunoºtinþã celor care au împãrtãºit acest mod
de a vedea lucrurile ºi aºezarea personalitãþilor româneºti pe
firul istoriei, adicã lui Lucian Marina, preºedinte al Societãþii
de Limba Românã din Voivodina, care s-a ocupat de fiºele
românilor din Banatul Sârbesc, precum ºi domnilor doctori
habilitaþi Ion Ciocanu ºi Aurel Marinciuc din Republica
Moldova, cu toþii cercetãtori foarte atenþi ºi exacþi ai fenome-
nului identitar românesc. De asemenea, adresez mulþumirile
mele echipei Editurii Litera, adicã domnilor Anatol Vidraºcu ºi
Dan Vidraºcu, care au acceptat ºi au dus la finalizare proiectul,
ca ºi secretarului de redacþie Corina Tãbãraº, care a vegheat
atent ºi discret întregul proces de editare. Nu în ultimul rând
mulþumesc nevãzutei echipe redacþionale de la Chiºinãu, care
a traversat cu profesionalism versanþii abrupþi ai numeroaselor
corecturi ºi revizii de text.
DR. ECATERINA ÞARÃLUNGÃ
Nota Observatorl
Cartea contine 864 pagini si poate fi accesata la ;
https://banatulsarbesc1.files.wordpress.com/2018/04/enciclopedia_identitatii_romanesti_personalitati.pdf
|
Ecaterina Tarãlungã 2/16/2022 |
Contact: |
|
|
