Jocul de-a acunselea-frumoaselor noastre Doamne-
Eu ºtiu de mult…cã mi-a fost dat sã fiu Poetul ce tainul vostru-l ºtiu. Vã place mult – sãlbatice sã fiþi ªi-n frâul nostru…sã vã domoliþi.
Vã place sã zburaþi în patru zãri ªi noi sã vã iubim…din depãrtãri. Muze de dor prin versuri sã ne fiþi, De dragoste vreþi sã ne ºtiþi – rãniþi.
ªi mult vã place sã ne mângîiaþi Când ducem poveri grele, ca bãrbaþi. Cu voi în inimi vreþi sã suferim, Mãrturisind…învinºi…cã vã iubim.
Frumoaselor…aceste jocuri mari Nasc toamnele cu nunþi ºi lãutari, În care vânãtorii sunt învinºi ªi-n mrejele iubirii se dau prinºi.
Dupã nuntire – doamne deveniþi, Iar noi, bãrbaþii voºtri…domoliþi, Ca armãsarii – blânzi zvîcnim în ham, Ducînd spre veºnicii creºtinul hram.
Dar jocul de-a iubirea nu-i sfârºit. Uniþi perechi zburãm spre infinit ªi-n cerul mare…cu nedumiriri, Noi rãspîndim seminþe de iubiri.
…vã place mult stãpâne sã ne fiþi, Cu dorul vostru sã ne oblojiþi. Aºa-i de veci prin viaþã ºi-i sublim: Voi ne învingeþi – noi vã cucerim!
George Filip martie – 2021, la Montreal.
|
George Filip 3/7/2021 |
Contact: |
|
|