Sfintul Andrei a alungat strigoii
Sarbatoarea Sfintului Andrei, unul dintre cei mai de seama apostoli crestini, are la romani un iz (de usturoi), amintind pregnant vechile traditii pagine. Sfintul Andrei - „Cel Dintii Chemat“ -, patronul spiritual al Rusiei si al Scotiei, are un nume de origine greaca („andreia“ insemnind barbatie sau valoare), destul de raspindit, se pare, printre evrei in secolele 2 si 3 inainte de Hristos.
Biserica Ortodoxa Romana se considera biserica apostolica deoarece Sfintul Andrei a evangelizat pe teritoriul actual al tarii noastre. Noaptea trecuta a fost o dubla sarbatoare pentru romani. Crestinii au sarbatorit Ziua Sfintului Andrei, cel care i-a crestinat pe romani.
Conform traditiei populare, in noaptea de 29 spre 30 noiembrie ies strigoii. Pentru poporul roman, sarbatoarea Sfintului Andrei are o importanta cu atit mai mare cu cit s-a suprapus cu Anul Nou Dacic, marcat de Dionisiacele Cimpenesti ale tracilor si Saturnaliile romanilor.
In aceasta perioada, cuprinsa relativ intre 14 noiembrie si 7 decembrie, se aduna si cele mai importante practici si ritualuri dedicate lupului, simbol de mare esenta al panteonului strabun. Si cum parintii bisericii crestine au fixat la sfirsitul lunii noiembrie data de celebrare a apostolului Andrei, „contaminarea“ s-a facut aproape natural, fara prea mare efort teoretic.
Potrivit traditiei, in aceasta noapte, lupii se aduna, iar Sfintul Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria, se obisnuieste si astazi ca, la tara, sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. Alti gospodari fac o cruce din ceara si o lipesc pe cornul drept al vitelor. Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se da nimic cu imprumut.
Ion Ghinoiu spune, in lucrarea „Zile si mituri. Calendarul taranului roman“, ca in noaptea de Sfintul Andrei se desfasura, in Moldova si Bucovina, o petrecere asemanatoare Revelionului contemporan, numita Noaptea Strigoilor sau Pazitul usturoiului.
Pentru a fi feriti de actiunea malefica a strigoilor si moroilor, care capatau frecvent infatisare de lup, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde avea loc petrecerea. Se credea ca intre lasatul serii si miezul noptii este un timp nefast, cind strigoii vii (oameni nascuti cu caita, o vertebra in plus sau din legaturi incestuoase) isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie si cimitire pentru a chinui oamenii si animalele.
|
G.S. 11/30/2002 |
Contact: |
|
|
