Experienta Canadianã - Geografia Canadei
Fiind a doua tarã din lume ca mãrime, mai mare decât întreaga Europã, statisticile geografice ale Canadei sunt într-adevãr impresionante. Teritoriul Canadian este urias, acoperind sase fuse orare, întinzându-se pe o lungime de 5,500 km de la vest la est, si de 4.600 km de la nord la sud, cuprinzând peste 9,000,000 km patrati de teren si având si alte câteva milioane de km pãtrati cu apele din jur. La 244,000 km, litoralul sau este cel mai lung din lume, cuprinzând trei oceane. Peisajul este format din munti care par nesfârsiti, preerie, pãduri si tundrã arcticã. Un prim ministru canadian s-a plâns odatã de prea bogata geografie a Canadei – si de-alungul anilor multi Canadieni au fost de acord -dar, împreunã cu poporul ei, bogtia principalã a Canadei rãmâne geografia ei.
Acest lucru apare cel mai evident atunci când se analizeazã comoara tãrii în ceea ce priveste apa proaspãtã. Douã milioane de lacuri si ghetari gigantici detin 7% din totalul mondial de resurse de apã proaspãtã. Dar aceastã abundentã aparentã este înselãtoare. Aproape douã treimi din aceastã apã dulce se varsã în Oceanul Arctic, departe de centrele de populatie sau zone de dezvoltare economicã. Deficitul de apã din sudul Canadei, atât pentru uuz uman cât si industrial, este în fiecare an mai pronuntat si mai multã apã proaspãtã este poluatã. Deocamdatã, pierderile de zone umede importante pentru envorinment continuã.
Geografia a lãsat tara bogatã în alte resurse. Stratul Pre-Cambrian (Pre-Cambrian Shield), una din cele mai vechi roci de pe glob, este un tezaur de bogãtii minerale, din aur si argint de fier, nichel, si uraniu, iar uriasele pãduri boreale si temperate sustin alte industrii. În mare parte sub formã de nisipuri asfaltice, nordul Albertei contine una dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, desi extragerea lui este ecologic costisitoare. Potentialul hidro-electric al Canadei este aproape la fel de vast.
Desi agricultura este o industrie majorã, numai 8% din terenurile Canadei este bun pentru exploatare agricolã sau pãsunat. Marile câmpii producãtoare de cereale din sudul Albertei, Saskatchewan si Manitoba, sunt în fapt cea mai mare suprafatã cultivatã, dar cele mai bogate terenuri agricole se aflã în British Columbia si în sudul Ontario si au suferit de pe urma expansiunii urbane. O recoltã de pescuit, altã datã abundentã pe ambele coaste, este acuma periclitatã de folosirea excesivã si de impactul schimbãrilor climatice.
Dacã geografia a dictat dezvoltarea economicã si de asezare a oamenilor, aceasta a contribuit fundamental si la formarea istoriei Canadei. Dimensiunea imensã a tãrii a adus enorme obstacole de explorare, stabilire si dezvoltarea economicã si a dat formã distinctã diferitelor regiuni ale Canmadei în aceeasi mãsurã în care au fãcut-o si fortele economice, politice, sociale. Controlul rutelor fluviale care legau estul cu vestul în timpul perioadei de comercializare a blãnurilor din 1700 si 1800 au fãcut în mare mãsurã ca, mai degrabã decât sã devinã americanã, Canada sã rãmânã britanicã.
Clima si geografia au fost parteneri. Clima canadianã variazã de la climã temperatã, în sud, pânã la arcticã, în nordul îndepãrtat. Dar pentru noii veniti, Canada, de multe ori pare a fi "10 luni de iarnã si de douã luni de sãnius greu", si într-adevãr, fiecare parte a tãrii, cu exceptia Coastei de Vest, îndurã friguri mari cel putin câteva luni ale anului. A traversa iarnile fãrã a se plânge este o insignã de onoare, iar curãtatul zãpezii e o deprindere stãpânitã de toti. Ottawa detine nefericita distinctie de a fi una dintre capitalele cele mai reci din lume. Nimeni nu apreciazã mai mult decât un Canadian dezghetul primavara sau o zi caldã de varã. Nu este surprinzator cã nu a existat niciodatã iluzia cã în Canada clima poate fi stãpânitã. Canadienii luptã cu iernile grele exact cum luptã cu geografia neiertatoare, dar pentru noi, a îndura înseamnã a triumfa. Deloc surprinzãtor, tocmai aceastã capacitate de rezistentã si rãbdare în fata adversitãtii este esenta caracterului canadian.
În inima Canadianului, Nordul este nu numai un concept, dar si un loc. 72% din Canadieni trãiesc în vecinãtatea Statelor Unite la 150 km, 80% din ei în orase. În zorii secolului 21, cea mai mare parte a Canadei este mutatã din locurile sãlbatice. Chiar si locuitorii oraselor mari, evadeazã vara cu caiacele în excursii, fac camping sau se duc la pescuit în singurãtate. Realitatea este cã marea majoritate a Canadienilor n-au fost niciodatã mai aproape de marile întinderi nordice al Canadei decât prin fereastra unui avion zburând spre Europa. Oricum ar fi, Nordul este “marele si singuraticul” teritoriu al scriitorilor si pictorilor canadieni care defineste Canada si oamenii sãi. Chiar si cuvintele imnului national - "nordul adevãrat, puternic si liber" – serveste pentru a reaminti canadienilor cã trãiesc într-o tarã definitã prin caracterul sãu nordic.
Geografia noastrã de nord defineste, de asemenea, cea mai mare provocare a Canadei: impactul încãlzirii globale continue asupra unui mediu fragil în care ghetarii si zãpezile vesnice se topesc, iar ghiata din mãri dispare. Iar dacã în câteva decenii Arcticul va deveni un ocean navigabil, pretentia Canadei la vastul arhipelag al insulei si la apele interioare ale marelui Arctic va întâmpina, probabil, rezistentã.
Episodul urmãtor: Guvernatorul General
Experienta canadianã este o serie de istorie de 52 articole concepute de autori canadiene, puse la dipozitia Observatorului de Multicommedia
|
de Patrick Brennan 1/4/2021 |
Contact: |
|
|
