Dileme: Viata este o vesnicã luptã
Cred cã titlul de mai sus mi-a fost inspirat de pe vremea când, tinerel cum eram, colectam proverbe, zicale si cimilituri si, dacã nu gresesc, zicala apartine lui Darwin.
Patru cuvinte si cât adevãr în ele!
Copii mici, griji mãrunte, copii mari, griji ce încretesc o frunte, spun pãrintii.
Hei, dar ai crescut, mustata îti mijeste si ai luat hotãrârea sã te muti din casa pãrinteascã.
Nu esti primul si nici ultimul. Vrei – si e normal – sã îti hotãrãsti soarta singur, sã-ti cauti un drum în viatã. Incotro sã o apuci? Este o întrebare al cãrei rãspuns nu multi gãsesc cã e usor.
Da, continui studiile, universitatea îti faciliteazã un început de drum, dar studiile costã.
Dacã nu ai gãsit de lucru, apelezi la pãrinti sau bati la portile bãncilor care adãpostesc si distribuie împrumuturi studentilor.
Sunã frumos, sunt sigur, dar iatã-te pe lista îndatoratilor si de aici ofertele încurajatoare la alte împrumuturi curg, timpul trece repede si în buzunarul tãu se odihneste un credit card.
“Odihneste” este un fel de a spune pentru cã micutul dreptunghiular de plastic te ademeneste la alte îndrãzneli de care te-ai putea lipsi.
Asa e ca ati auzit si ati citit propaganda vânzãtorilor de automobile ? Nu ai auto, e greu sã gãsesti de lucru, prietena te priveste bãnuitoare si simti cã nu faci parte din rasa umanã.
Acum ai si masinã, dar nu-i nimic, de aia muncesti ca un cal sã plãtesti ratele care se adunã verti-ginos. Si, vrei, nu vrei, te gãsesti în lupta cu viata.
“Boss”-ul e un nesuferit, ai impresia cã zilele lunii sunt prea putine si chiria bate iar la usã, iar neregularitãtile dezvãluite de curând la Biroul for Debt Consolidation, menite a ajuta pe cei apãsati de datorii, nu sunt nici ele un ajutor.
Povestea ce urmeazã pare sã oglindeascã fidel disertatia mea de mai sus.
Si ceea ce e interesant, e cã povestea nu e o fictiune, ci un trist adevãr.
A venit din România asa cum am venit si noi. Bagaje putine, bani si mai putini, dar cu un sac plin de sperante. In floarea vârstei, la o rãscruce de drumuri pe care doar un nou venit poate sã contempleze.
Unii oameni au noroc si cad în picioare, gãsesc mina de aur visatã, dar numai oamenii norocosi au noroc.
El a început sã dichiseascã limba englezã, ajutat de prieteni si ceva rude si a gãsit de lucru ca masinist, relativ repede.
Cãlãtoream spre “downtown” în metrou în perioada aceea si asa l-am cunoscut când am observat cã citea o carte în limba românã.
Conversa plãcut, zâmbitor si nu l-am mai vãzut câteva zeci de zile, dar când l-am reîntâlnit îi lipsea un deget la mâna stângã. “Accident de lucru”, mi-a soptit cu amãrãciune.
Dar, cum spuneam mai înainte, viata este o vesnicã luptã si bietul om este supus vremii. Mi-a plãcut bãiatul si i-am dat numãrul meu de telefon.
Nu micã mi-a fost surpriza când, dupã vreo doi ani, m-a sunat. Era amãrât si disperat.
La lucru, pozitia lui se desfiintase, umbla disperat sã gãseascã un nou loc de muncã si l-am ajutat sã lucreze ca sofer la una dintre negustoriile de automobile, nu ca salariat, dar avea câteva zile de lucru pe sãptãmânã.
Rãmãsese în urmã cu chiria, trãia de pe o zi la alta, dar avea încã sperante. Reusise sã pãstreze ceva bani si asta l-a ajutat sã poatã cumpãra un bilet de plecat înapoi acasã, înfrânt în lupta sa cu viata.
Nu am mai auzit de el.
Bietul om sub vremi…Sunt momente în viata omului când el se întoarce cu gândurile telegari încercând sã facã un castel din epopeea vietii lui.
Au fost victorii, dar si înfrângeri si nu pentru cã nu a încercat sau nu a vroit.
Dar în materialul acesta, al castelului vietii, sunt si elemente firave si slabe ca si mult cunoscutele cãrti de joc.
Ne uitãm înapoi în vreme si încercãm sã facem un bilant. Poate cã ar fi mai nimerit sã uitãm unele capitole
Cel mai apropiat ar fi sã ne privim în oglindã si sã reali-zãm cã nu arãtãm rãu, suntem mai voinici, asprimea ne-a întãrit si am învãtat mult.
Câteodatã, omul învatã din experiente amare. Asta e viata si lupta continuã.
Nu este o altã cale.
Toronto / Harry Beer
..................................
Nota Observator ;
Harry Beer a implinit de curând 90 de ani.
La Multi Ani nene Harry ! Sã fii sãnãtos si voios.
Cele cuvenite doamnei care ti –a fost aproape in aceasta lungã cãlãtorie.
Sã aveti parte de multe zile frumoase impreunã.
Numai bucurii de la cei dragi vouã.
|
Harry Beer 9/23/2020 |
Contact: |
|
|
