Vremea urgiei
Trãim un timp de nãpastã, un timp în care uitãm sã mai fim un neam strâns la bine și la rãu.
NOI, numiți peiorativ ”diaspora” suntem niște venetici. VOI, mai români decât alții sunteți adevãrații români neaoși
Am devenit un neam sfârtecat de propagandã în NOI și VOI, astfel încât românii nu mai au nevoie de dușmani.
Vorbiți cu parapon despre ”diaspora” care a votat altfel decât ați fi dorit dumneavoastrã.
Vorbiți cu urã despre ”diaspora” care se întoarce acasã la vreme de deznãdejde aducând molimã, aceeași diasporã pe care în alte împrejurãri politice o cãinați cã a luat drumul strãinãtãții din cauza condițiilor de nesuportat din România.
Vorbiți cu dispreț despre ”diaspora” needucatã care face de râs România prin cerșetori, prin prostituate, prin cei care se vând ”nedemn” pentru ”a șterge fundul bãtrânilor” pe meleaguri strãine.
Dar, v-ați pus problema cã aceastã ”diasporã” este de fapt România?
V-ați pus problema cã nu strãinãtatea i-a educat și i-a format, ci sistemul de educație din România?
Oare manelele sunt ”made in Diasporã” sau sunt „made in România”?
Nu credeți cã este este timpul sã aruncați aceste haine murdare ale urii dintre români pe care vi le așazã pe umeri diverși politicieni meschini sau jurnaliști în cãutare de senzațional ieftin pentru a dezbina societatea româneascã?
Da, pe toți ne oripileazã comportamentul țiganilor în țarã sau peste hotare, dar mai ales atunci când îi vedem la revenirea în țarã.
Dar, situația cu țiganii este urmarea unei politici incoerente a guvernelor țãrii care au închis ochii la „specificul” antisocial al acestora. Și aceste politici au fost și sunt inspirate din „sugestiile”, chiar directivele progresiste ale Bruxelles-ului.
Școala și educația copilului, altãdatã obligatorii în România, ca și în alte țãri, au rãmas istorie, deoarece ”obligarea” individului de a se comporta conform normelor sociale, nu este o noțiune compatibilã cu valorile europene.
Revenirea ”diasporei”, de fapt a cetãțenilor români în țarã, este un drept inalienabil. Iar un principiu de bazã al oricãrui stat este de a avea grijã de cetãțenii sãi oriunde s-ar afla. Inclusiv sã-i primeascã în țarã și chiar sã întreprindã toate mãsurile pentru a-i aduce acasã.
Altfel, luați-le cetãțenia românã.
România nu este singura țarã care își primește cetãțenii sau îi ajutã sã se întoarcã. În plinã pandemie, pentru orice american, oriunde se aflã în lume, statul american angajeazã curse speciale (chartere) sã-i aducã acasã, mai ales în condițiile în care granițele terestre, maritime și aeriene sunt închise. Și primul lucru este plasarea lor în carantinã. Și nu numai America.
Dacã situația monitorizãrii din România este scãpatã de sub control, atunci avem dovada unui stat neguvernat din cauza unei administrații neexperimentate sau nepricepute. Dar este și un stat neguvernabil prin lipsa de disciplinã a locuitorilor, rezultat al unei mentalitãți alterate, mentalitate exacerbatã de formatorii de opinie care profitã de lipsa totalã de educație civicã.
Practic, trãim o vreme de rãzboi global cu un inamic puternic și necruțãtor. Trãim un moment de crizã majorã pe care doar guvernele pot și trebuie s-o gestioneze, nu strada.
Ce pot face pentru ieșirea la luminã zvonurile, protestele bazate pe zvonuri sau pe impresii personale? Are strada experiențã în asemenea situație?
Acum este timpul acțiunilor coordonate și decise și doar guvernele le pot lua, deoarece guvernele au și toate datele generale, dar și resursele. Altfel se ajunge la haos și anarhie.
Suntem nemulțumiți de mãsurile luate, considerãm cã se putea face mai mult, dar concluziile se vor trage mai târziu când societatea se va reașeza.
|
Mircea Popescu 3/26/2020 |
Contact: |
|
|
