Buna Vestire, un important Praznic creºtinesc
Pe data de 25 martie creºtinii cinstesc Buna Vestire, care în mod tradiþional de aflã în perioada Postului Mare. Este praznicul în amintirea momentului fericit când Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria cã-L va aduce pe lume pe Fiul lui Dumnezeu. Este o mare Sãrbãtoare a primãverii, când se dezleagã limba pãsãrilor.
Eveniment dedicat Maicii Domnului
Trebuie sã precizãm din capul locului cãp evenimentul poartã încã o denumire de provenienþã slavã ºi se numeºte Blagoveºtenie sau Ziua Cucului, reprezentând prima Sãrbãtoare dedicatã Maicii Domnului din an. La vremea respectivã Arhanghelul Gavriil a poposit în Cetatea Nazaret ºi i-a dat minunata veste Fecioarei Maria, cum cã a fost aleasã de Dumnezeu spre a da naºtere Mantuitorului, rostind fraza memorabilã pe care deja am evocat-o.
Fericita prezicere avea sã se înfãptuiascã pe 25 decembrie, odatã cu Naºterea Domnului nostru Iisus Hristos.
Conform surselor bisericeºti în a ºasea lunã a anului a fost trimis de cãtre Dumnezeu în Cetatea Nazaret, din Galileea, Îngerul Gavriil, sã-i dea o veste minunatã fecioarei Maria. « Bucurã-te, ceea ce esti plinã de har, Domnul este cu tine. Binecuvantatã eºti tu între femei».
Ea vãzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui ºi a cugetat aºa: «Ce fel de închinãciune poate sã fie aceasta?» ªi Îngerul i-a zis: «Nu te teme, Marie, cãci ai aflat har la Dumnezeu. ªi iatã vei lua în pântece ºi vei naºte fiu ºi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare ºi Fiul Celui Preaînalt se va chema ºi Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, pãrintele Sãu. ªi va împãrþi peste casa lui Iacov în veci ºi împãrþia Lui nu va avea sfârºit».
ªi a zis Maria: «Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ºtiu de barbat?» Atunci Îngerul i-a zis: «Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine ºi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea ºi Sfântul care Se va naºte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zãmislit ºi ea fiu la bãtrâneþea ei ºi aceasta este a saºea luna pentru ea, cea numitã stearpã. Cã la Dumnezeu nimic nu este cu neputinþã».
Ziua Cucului
Dincolo de aceste desluºiri, sã precizãm cã Buna Vestire are în popor încã o semnificaþie, una laicã, fiind numitã ºi Ziua Cucului. Se zice cã de azi începe sã se audã cântecul bisilabic al micuþei pãsãri solitare, vestitoare a sezonului cald, a pomilor înmuguriþi ºi a florilor.
Cucul ocupã un loc central în tradiþia româneascã, mica pasãre anunþând sosirea efectivã a primãverii. Primul sau cântec se sune cã se aude de Buna Vestire.
Dupã Mãrþiºor, Babe ºi Moºi a trecut ºi Echinocþiul de Primãvarã, prilej pentru o serie de ritualuri, mai ales de fertilitate. În unele sate, precum Pãpãuþi, fetele pun grâu la încolþit în blide, invocând ploile ºi rodul bogat. Dacã boabele vor încolþi ºi vor lãsa sã iasã spre luminã firiºoarele de grâu verde, holdele vor fi mãnoase.
Dupã Buna Vestire porneºte viguros întreg ciclul existenþei în naturã. În aceastã zi se pot face ºi previziuni meteorologice. Este o datã dedicatã cucului, dar ºi altor pãsãri ale cerului, cãrora e bine sã li se aducã ofrande, pentru ca ale sã nu afecteze recoltele.
De Ziua Cucului se ”dezleagã”… limba tuturor înaripatelor cântãtoarelor. În privința muncilor câmpului se poate ara, dar nu ºi semãna, cãci pãsãrile vor mânca boabele ce urmeazã a ajunge sub brazdã. Cucul va cântã mereu pânã la Sânziene, când se pune cã ciuguleºte prea mult orz ºi se… ”îneacã”. Nemaiputând cânta, se transformã în uliu ºi aºa rãmâne pânã anul viitor, când de ziua lui redevine ce a fost ºi îºi recapãtã glasul.
Flãcãii ºi fetele întrebau pe vremuri micuþa pasãre: "Cucule, voinicule/ Câþi ani îmi vei da/ Pan' și eu m-oi însura (mãrita)?" Tãcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o cãsãtorie grabnicã, în vreme ce cântatul sãu îi supãra, fiecare sunet reprezentând un an de asteptare!
Comportamentul ciudat al cucului a fãcut din el un simbol al nestatorniciei, de unde ºi expresia: "Mãi bãiete, cucuiete/ Ce þi-e gândul tot la fete!" Copiii, adolescenþii, tinerii din unele aºezãri ale Þãrii Buzaielor se costumau cât mai pitoresc, în culori vii, cu pene ºi eºarfe, imitând pãsãrile migratoare - vestitoarele primãverii.
Tradiþia mai spune cã 25 Martie fiind o zi aducãtoare de Veste minunatã, oamenii nu au voie sã se sfãdeascã, deoarece va fi mare pãcat. Cine se ceartã acum, va avea belele ºi necazuri tot anul. Cum pe vremuri exista în anumite cãtune ºi aºezãri izolate un grad mai ridicat de obscurantism, exista teama gospodinelor de a pune ouã la clocit, întrucât puteau ieºi pui cu… doua capete ºi cu patru picioare !?
Bãtrânii satelor covãsnene îºi mai aduc aminte, aidoma lui nenea Ion Cojan, din Voineºti, ce mi-a povestit cu ani în urmã, cã se practica un fel de ritual ancestral în pragul primãverii: pomii fructiferi care un pera mai dãdeau roade erau “ameninþaþi” simbolic cu toporul sã-ºi, altfel vor fi tãiaþi!
Focuri rituale
Tot de Blagoveºtenie unii gospodari adunã lucrurile vechi de prisos de prin garderobã, haine ºi încãlþãri pe care un le mai folosesc, obiecte inutile din casã ºi ogradã, dându-le… foc! Datina este practicatã ºi în prezent în multe sate, purtând numele explicit de Focuri rituale.
Obiceiul acesta cunoscut îl întâlnim ºi cu ocazia altor sãrbãtori, aºa cum am mai scris în cadrul acestei rubricii, focul contribuind la despãrþirea de vechile lucruri, de obiecte nefolositoare, gunoi, resturi vegetale, pregãtindu-se apariþia mlãdiþeþlor noi, a sezonului cald, al ierbii proaspete ºi florilor.
O datinã frumoasã, plinã de semnificaþii, un gest simbolic vizeazã practica de a presãra în pragul uºii de la intrare câteva bucãþele de pâine ºi puþinã sare pentru hrana ...îngerilor!
Dezlegare la peºte
Strãbãtând cel mai lung ºi dificil Post al anului, pe data de 25 martie este Dezlegare la peºte. Se spune în popor cã aceia care se înfruptã cu asemenea delicatesã culinarã, se vor simþi bine tot anul, precum… peºtii în apa. Pescarii nu au voie pe 25 martie sã arunce mãmaliga în apa, întrucât cã vor omorî peºtii
În Postul Pastelui sunt anumite dezlegãri periodice nu doar la peºte, ci ºi la vin ºi ulei, atât de Buna Vestire, pe 25 martie, cât ºi de Florii, ce preced Sfintele Paºti. Însã nu este permis consumul de carne, brânzã, lapte ºi ouã de cãtre cei ce þin Post. Oamenii spun mai în glumã, mai în serios cã mâncând azi pește vor deveni mai ageri, mai sprinteni, strecurându-se cu uºurinþã prin viaþã aidoma peºtilor în apã…
Bubna Vestire reprezintã un important Praznic creºtinesc, ca atare trebuie cinstitã cu bucurie, deoarece reprezintã simbolul fertilitãþii, al venirii celui mai aºetpat anotimp - primãvara.
Sã ne ajute bunul Dumnezeu și Maica Domnului sã trecem cu bine peste aceastã mare încercare la scarã planetarã pricinuitã de pandemia Coronavirus, iar viața sã revinã la normal cât mai curând posbil, dragi prieteni - cititori ai ”Observatorului”!
|
Horia C. Deliu 3/25/2020 |
Contact: |
|
|
