Observatorul

Stiri din Europa - buletin informativ

Sumar
O disciplină bugetară fără precedent 2
Pierderea teoretică a 6 miliarde de euro în 2013 3
Parlamentul danez pentru suprimarea ajutoarelor 3
Dl. Blair revine cu insistenţă 3
Revizia la jumătate de drum: dl. Fischler foarte hotărât 4
Noua repartizare propusă de către Bruxelles pentru 2003 4
Negocierile s-ar putea încheia înainte de întâlnirea de la Copenhaga 5
Agricultorii cehi manifestă pentru un tratament echitabil în Uniunea Europeană 6
Varşovia vrea „să elibereze” masa negocierilor 6
Acordul de liberalizare a comerţului agricol supus celor Cincisprezece 7
Recolta mondială de cereale revizuită în creştere la 1,441 miliarde de tone 7
Recolta de grâu estimată la 562 milioane de tone 8
Concluzii împărţite în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei asupra mărfurilor 8
Franţa: Biogemma depune plângere pentru distrugerea unei parcele 8
Regatul Marii Britanii: lansarea unei campanii „fără OGM” 9
Americanii pregătesc noi plante asemănătoare cu soia 9
Informaţii despre PECO 9
Polonia 9
Identificarea animalelor 10
Al patrulea caz de ESB confirmat 10
Manifestare ţărănească 10
Dosarul funciar încă „arzător” 10
Bulgaria şi România 10
Comisia a stabilit „foi de parcurs” pentru a pregătii integrarea Bulgariei şi a României 11
Ungaria 11
Mere 11
PECO 11
Producţia de porcine 11

O disciplină bugetară fără precedent

Luând decizia de plafonare a începând cu 2007 a cheltuielilor pentru ajutoarele directe şi pieţe, Consiliul European de pe data de 24-25 noiembrie de la Bruxelles a impus „ o disciplină bugetară fără precedent”, a spus pe data de 30 octombrie Pascal Lamy. „Intuiţia mea este că va fi nevoie de mai multe reforme” în acest sector, a adăugat Comisarul însărcinat cu comerţul cu ocazia unei conferinţe de presă.
După o primă analiză a deciziei şefilor de Stat şi de Guvern, Pac va pierde în 2013 mai bine de 6 miliarde de euro în termeni de plafonare a cheltuielilor pentru susţinerea pieţelor şi a veniturilor.
În locul adaptărilor sugerate pentru revizuirea la jumătate de drum, vor trebui modificate şapte organizaţii comune de piaţă în 2003, după un program legislativ prezentat pe data de 30 noiembrie de către Comisia Europeană. Acesta trebuie eventual să prezinte rapoarte, însoţite de eventuale propuneri, despre zahăr, tabac, fructe şi legume, şi bumbac în iunie , despre vin, ulei de măsline şi hamei şase luni mai târziu.
Aplicarea reformelor în aceste sectoare riscă să fie îngreunată din cauza plafonării severe a cheltuielilor decise de către cele Cincisprezece în octombrie.
Pierderea teoretică a 6 miliarde de euro în 2013

Consiliul European de la Bruxelles a decis că, pe perioada 2007-2013, cheltuielile legate de ajutoarele directe şi de piaţă nu trebuie să depăşească plafonul prevăzut pentru 2006 de 45, 307 miliarde de euro (la preţul din 2006), cifră care cuprinde limita fixată pentru UE de cele Cincisprezece în cadrul Agendei 2000, adică 42,835 miliarde, şi cea prevăzută pentru cele zece ţări candidate care trebuie membre ale Uniunii Europene în 2004, adică 2,472 miliarde, din care 1,629 miliarde pentru acordarea ajutoarelor directe.
În paralel, plăţile directe pentru noile State membre vor creşte progresiv, de la 35% din valoarea totală în 2006 la 100% în 2013, adică o progresie de 3,032 miliarde de euro, de la 1,629 la 4, 661 miliarde.
Dacă se va reţine nivelul inflaţiei anuale de 2% prevăzut în cadrul Agendei 2000, plafonul de 45,307 miliarde de euro în 2006 ar trebuii să fie majorat cu 6 miliarde pe perioada 2007-2013 pentru a fi în termeni reali. Indexarea care a fost fixată la 1% cu ocazia întâlnirii de la Bruxelles, va trebuii să scadă până în 2003 cu aproximativ 3 miliarde de euro în termeni reali. La aceasta se adaugă suplimentul de 3 miliarde de euro necesar pentru finanţarea progresiei, de la 33 % la 100% din valoarea totală, a plăţilor directe în noile ţări membre. În total, deci, pierderile în termeni reali vor fi de ordinul a 6 miliarde de euro în 2013.
Parlamentul danez pentru suprimarea ajutoarelor

Marea majoritate a Parlamentului danez, şase părţi din opt, a adoptat pe data de 5 noiembrie o rezoluţie care impune Ministrului Agriculturii, Mariann Fischer Boel (liberal), preşedinte în exerciţiu a Consiliului UE, să treacă la o liberalizare a PAC şi la suprimarea ajutoarelor directe pentru agricultori. Deputaţii au considerat de asemenea că regimul de susţinere a preţurilor şi a exporturilor este dăunător pentru ţările în dezvoltare. În opinia acestora, aceste ajutoare trebuie să fie suprimate în conexiune cu negocierile actuale de la OMC.
Doar două părţi de extremă stângă, Socialiştii Poporului şi Lista Unităţii, la iniţiativa acestei dezbateri de la Folketing, nu s-au solidarizat cu majoritatea, dorind o eliminare mai rapidă a ajutoarelor directe a Uniunii Europene după un calendar precis.
Dl. Blair revine cu insistenţă

Tony Blair a apărat pa data de 30 octombrie poziţia ţării sale, care cere o „veritabilă reformă aprofundată a agriculturii” europene. „Eu înţeleg ca poziţia Franţei să fie diferită, dar cred că nu este doar o prioritate pentru Marea Britanie, o reformă a agriculturii este importantă pentru Europa”, a declarat primul Ministru britanic înaintea camerei Comunelor. După acesta, bugetul UE „ar putea fi mai bine folosit dacă ar nu ar mai fi cheltuit ineficace, acest lucru fiind valabil şi pentru sectorul agricol, în cadrul PAC”.
Reluând mai multe afirmaţi făcute în aceeaşi zi la Londra de mai multe organizaţii ne guvernamentale, dl. Blair a spus pe de altă parte că Pac, şi în special sistemul său de subvenţii, ar fi împotriva intereselor ţărilor în dezvoltare. „Sunt ţările cele mai sărace din lume şi au nevoie disperată de acces la pieţele noastre şi noi nu trebuie să le lăsăm să cadă” a pledat acesta.
Revizia la jumătate de drum: dl. Fischler foarte hotărât

Franz Fischler pare din ce mai hotărât să menţină propunerile sale de revizuire la jumătate de drum a PAC, după deciziile luate la întâlnirea de la Bruxelles din luna trecută. Comisarul agriculturii a spus din nou, într-un interviu publicat pe data de 5 noiembrie de către Frankfurter Allegemeine Zeitung, că modularea ajutoarelor nu va putea fi pusă sigur în aplicare înainte de 2007, dar că „nimic nu ne împiedică să pregătim propunerile legislative de pe acum, şi de asemenea să luăm decizii pe acest subiect”. În ceea ce priveşte decuplarea ajutoarelor în raport cu producţia, dl. Fischler a declarat că „cu cât mai devreme o vom face, cu atât va fi mai mare şansa noastră să determinăm direcţia şi derularea negocierilor” de la OMC. A subliniat de asemenea că plafonarea ajutoarelor pentru exploatant ar putea fi decisă în 2003 şi aplicată anul următor, trebuind luate, după acesta, de asemenea decizii pentru sectorului producţiei de lapte în 2003.

Noua repartizare propusă de către Bruxelles pentru 2003

Aprobată pe data de 30 octombrie de către Comisia Europeană, scrisoarea de rectificare a avan-proiectului pentru bugetul comunitar 2003 prevede o reducere cu 337,4 milioane de euro a cheltuielilor de susţinere a pieţelor agricole în raport cu estimările iniţiale. Această economie este rezultatul unei diminuări de 974 milioane euro a cheltuielilor pentru culturile arabile legate de acordarea anticipată a ajutoarelor directe în Germania şi în Italia şi a unei creşteri cu 560 milioane euro pentru produsele lactate şi de 142,6 milioane pentru zahăr care se explică prin evoluţia pieţelor şi creştere puterii monezii europene în raport cu cea a dolarului.

Noua repartizare sectorială a creditelor bugetare a Fondului Agricol European astfel preconizată de către Bruxelles este următoarea (în milioane de euro):

culturi arabile 16 790 (- 974 faţă de avan-proiect)
zahăr 1482 (+142,6);
ulei de măsline 2 341 (-31)
furaje uscate, leguminoase cu seminţe 389 (+6)
in pentru textile, cânepă 908 (+77);
fructe şi legume 1609 (-20);
vin 1381 (-);
prime pentru tabac 973 (-11);
alte sectoare 303 (-11);
total produse vegetale 26 176 (-810,4);
produse lactate 2672 (+560);
carne de vită 8404 (+33);
carne de oaie şi capră 1805 (-109);
carne de porc, avicultură 203,5 (+18);
pescuit 14,5 (-);
total produse animale 13 099 (+504);
produse transformate 415 (-);
programe alimentare 306 (-2);
regiuni ultra periferice 264 (+8);
măsuri veterinare şi fitosanitare 190 (-);
control şi prevenire 48 (-);
lichidarea conturilor –500 (-);
acţiuni de promovare 66,5 (-);
alte măsuri 18 (-37);
total cheltuieli anexe 807,5 (-31);
total cheltuieli de piaţă 40 082 (-337,4);
total dezvoltare rurală 4698 (-);
total 44 780 (-337,4);

Negocierile s-ar putea încheia înainte de întâlnirea de la Copenhaga

Comisarul european însărcinat cu procesul de extindere, Gunter Verheugen, a spus pe data de 4 noiembrie înaintea comisiei de afaceri străine a Parlamentului European, că „ reuşita” întâlnirii de la Bruxelles ar putea permite încheierea negocierilor de adeziune chiar înainte de întâlnirea de la Copenhaga ce va avea loc în 12-13 decembrie, în special în ceea ce priveşte toate aspectele tehnice.

„După succesul Consiliului European de la Bruxelles, atmosfera politică aste atât de favorabilă încât nimic nu va putea împiedica procesul de extindere. Mergem spre un final precis, cel mai târziu la Copenhaga, a negocierilor cu cele zece ţări din prima grupă” a afirmat dl. Verheugen. Şi, a adăugat acesta, problemele financiare încă în suspans (nivelul ajutoarelor directe considerat prea scăzut de către ţările candidate, contribuţia viitoarelor ţări membre la bugetul comunitar, etc) nu sunt de o aşa natură încât să poată „deraia” procesul.
Dl. Verheugen a explicat că obiectivul Comisiei este de a încheia negocierile tehnice cu câteva zile înainte de întâlnirea de la Copenhaga, cu ocazia unei ultime sesiuni a negocierilor ministeriale de la Bruxelles, pentru a evita tranzacţiile din ultimele minute asupra problemelor de detaliu şi să facă din această „promenadă” din capitala daneză un eveniment istoric, invitaţia oficială făcută noilor zece membri, de a adera pe data de 1 ianuarie 2004. Semnarea Tratatului de adeziune este prevăzută pentru jumătatea lunii aprilie 2003 ceea ce va lăsa mai mult de 8 luni pentru a-l ratifica în Statele membre şi în ţările candidate.

Agricultorii cehi manifestă pentru un tratament echitabil în Uniunea Europeană

Aproape 3000 de agricultori cehi au manifestat pe data de 30 octombrie la Praga pentru a cere un tratament pe picior de egalitate faţă de colegii lor din cele Cincisprezece după intrarea ţării lor în Uniunea Europeană prevăzută pentru 1 ianuarie 2004. Ministrul agriculturii Jaroslav Palas a primit o petiţie semnată de 100 000 de persoane care îşi exprimă preocupările lor faţă de derularea negocierilor pentru cotele ajutoarelor directe.
„ Propunerile Comisiei Europene implică o nouă reducere a producţiei agricole” afirmă textul, care precizează riscul progresiei importurilor agricole şi a creşterii preţurilor la consumator în acest sector. Petiţia invită guvernul Primului Ministru Vladimir Spidla să manifeste pentru o poziţie comună a ţărilor candidate asupra propunerilor Comisiei Europene, şi să nu „permită concesiuni cu ocazia negocierilor pentru capitolul agricol”.
Agricultorii cer de asemenea compensări financiare din partea guvernului pentru pierderile suferite cu ocazia inundaţiilor catastrofale din luna august.

Varşovia vrea „să elibereze” masa negocierilor

Polonia speră să încheie cu cele Cincisprezece negocierile sale pentru toate capitolele „tehnice” încă în suspans (concurenţă, impozitare, probleme veterinare şi de mediu) pe data de 18 noiembrie, data viitoarei sesiuni de negocieri, pentru a se putea consacra problemelor agricole şi financiare, a indicat negociatorul şef pentru Varşovia, Jan Truszczynsky, pe data de 4 noiembrie la Bruxelles.
În domeniul veterinar, trebuie încă reglată posibilitatea ca întreprinderile producătoare de lactate să poată produce pentru două filiere separate (produse conform normelor comunitare şi care sunt autorizate la export pe de o parte şi produse care nu se conformează care sunt rezervate pieţei poloneze.
În ceea ce priveşte partea agricolă şi financiară, dl. Truszczynsky a spus că poziţia adoptată de către Uniunea Europeană cu ocazia întâlnirii de la Bruxelles, (introducerea progresivă în zece ani a ajutoarelor directe în viitoarele ţări membre, începând cu 25% din nivelul comunitar în 2004) „lasă loc unei oferte mai bune” a celor Cincisprezece, în special alegerea perioadei de referinţă mai avantajoasă pentru calculul cotelor de producţie poloneze. Obiectivul Poloniei este încă evitarea oricărei deteriorări a situaţiei financiare a agricultorilor după adeziune, a adăugat acesta.
Primul Ministru polonez, Leszek Miller a spus pe data de 5 noiembrie la postul de radio naţional că a primit „semnale” din partea Statelor membre că va fi „posibilă creşterea nivelului de plecare de 25% a ajutoarelor directe la un nivel mai mare”.

Acordul de liberalizare a comerţului agricol supus celor Cincisprezece

În cadrul negocierilor de „dublu-profit” pentru o nouă liberalizare a comerţului agricol între Uniunea Europeană şi ţările Europei Centrale şi Orientale (PECO), Comisia Europeană a transmis Statelor membre acordul încheiat cu Slovenia pe data de 25 iulie. După aprobarea celor Cincisprezece, acordul , care prevede o creştere a comerţului preferenţial bilateral de ordinul a 100 milioane de euro, ar trebuii să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.

Acordul de „dublu-profit” negociat între Bruxelles şi Ljubljana prevede o ameliorare importantă a concesiunilor deja existente şi deschiderea de noi contingente reciproce cu drept zero în schimbul unei suprimări a restituţiilor la export din sectorul cerealelor, adică: 20 000 tone de grâu dur, 20 000 tone de panificaţie, 32 000 tone de orz şi 9 000 tone de secară. O liberalizare completă a fost de asemenea prevăzută pentru malţ şi alte cereale, melasă şi mai mult de 200 de fructe şi legume.
Recolta mondială de cereale revizuită în creştere la 1,441 miliarde de tone

Reevaluarea producţiei de cereale secundare a mărit estimările care au fost făcute pentru recolta de cereale. La grâu în schimb producţia este în scădere dar observăm o stabilitate a schimburilor datorită puternicei activităţi a ţărilor de la Marea Neagră.

Consiliul Internaţional a Cerealelor (CIC) a revizuit estimarea producţiei de cereale în luna noiembrie: 1,441 miliarde de tone faţă de 1,434 miliarde de tone care au fost prevăzute iniţial. Această creştere se explică în special prin progresia estimărilor producţiei de porumb în China şi în Statele Unite. Producţia de cereale secundare a fost astfel reevaluată la 879 milioane de tone, adică o creştere cu 10 milioane de tone în raport cu estimările din luna trecută. Consumul de cereale secundare 2002/2003 a fost de asemenea reevaluat şi a crescut la 902 miliarde tone faţă de 900 miliarde tone prevăzute în octombrie.
Construirea de noi uzine pentru producerea etanolului în Canada şi Statele Unite lasă să se prevadă o creştere a cererii. Pe de altă parte, Polonia ar trebui să se confrunte cu o creştere a cererii ca urmare a creşterii producţiei de carne de porc şi de pasăre.

Recolta de grâu estimată la 562 milioane de tone

Recolta de grâu ar trebuii să atingă 562 milioane de tone faţă de 565 prevăzute iniţial, datorită unui recul important a producţiei australiene. Semănăturile cu grâu de iarnă pentru 2003 ar trebuii să crească în Rusia şi Statele Unite şi să scadă în Ucraina unde ploi puternice au afectat campaniile de semănat. Cum consumul mondial de grâu rămâne stabil, stocurile mondiale de grâu sunt din nou revizuite în scădere la 135 milioane de tone, adică 3 milioane de tone mai puţin decât luna trecută şi 30 milioane de tone mai puţin decât în 2001/2002. Schimburile mondiale de grâu par să staţioneze la 100 milioane de tone.
După CIC, perspectiva unei modificări a regimului importurilor ar fi intensificat cumpărările din luna octombrie.

Concluzii ne clare în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei asupra mărfurilor

Revista belgiană a consumatorilor Test Achat a publicat în numărul său din noiembrie 2002 rezultatele unei anchete făcută pe 250 de produse care conţineau soia sau porumb în 4 ţări europene (Belgia, Spania, Italia şi Portugalia). Subliniază că reglementarea comunitară care se referă la mărfurile transgenice pare să fie respectată în majoritatea cazurilor, dar că prezenţa organismelor modificate genetic nu se poate verifica totdeauna în produsele transformate pentru că proteinele au fost distruse, de unde necesitatea de îmbunătăţire a urmăririi căii de producere a produselor respective.

În Belgia, în 14 produse analizate din 50 (diverse tipuri de Corn Flakes, biscuiţi cu soia, sosuri, articole de patiserie), nu sa putut verifica prezenţa OGM, pentru că ADN-ul din porumb şi soia a fost degradat în timpul procesului de transformare, indică Test Achat.
Doar unul din aceste produse preciza ( cu litere mici şi doar în olandeză, pe când legislaţia belgiană impune dublul etichetare olandeză/franceză) că conţine proteine de la soia „provenită din biotehnologi moderne”.

În celelalte trei ţări produsele testate nu conţineau urme de porumb modificat genetic.

Franţa: Biogemma depune plângere pentru distrugerea unei parcele

Societatea franceză Biogemma, filială a celui de-al patrulea producător de seminţe mondial Limagrain, a depus plângere împotriva lui X după distrugerea anonimă la sfârşitul lunii octombrie a unei parcele de porumb transgenic la Saint-Pierre d’Amilly.
Cele două experienţe cu plante OGM, care au fost autorizate de către puterile publice, aveau în vedere studierea comportamentului unui soi de porumb mai rezistent la secetă.
Biogemma şi-a pus înainte calitatea sa de societate „finanţată şi condusă de către agricultori, care are în vedere promovarea unei agriculturi competitive şi tot odată ecologice”. Prima întreprindere franceză dedicată ameliorării plantelor din cultura mare, Biogemma grupează actualmente mai mult de 100 de cercetători. Mai multe laboratoare şi parcele ale întreprinderii au fost ţintele militanţilor anti-OGM în cursul ultimelor luni.

Regatul Marii Britanii: lansarea unei campanii „fără OGM”

Deoarece Guvernul britanic trebuie să decidă în următoarele 18 luni să autorizeze sau nu culturile comerciale de organisme genetic modificate, organizaţia ecologică Friends of the Earth (Prietenii Pământului) a lansat la sfârşitul lui octombrie o campanie pentru a încuraja autorităţile publice să creeze pe viitor „zone fără OGM”.
Declarându-se „zone fără OGM”, comunele vor putea, după această asociaţie, să „se asigure că nici o plantă transgenică nu este cultivată pe teritoriul lor”, să adopte „o politică fără OGM pentru toate bunurile şi serviciile pentru care acestea sunt responsabile” şi să „ceară guvernului să interzică culturile transgenice într-o anumită regiune”.

Americanii pregătesc noi plante asemănătoare cu soia

Cercetătorii americani lucrează pentru a dezvolta cultura de noi plante oleaginoase, în acelaşi mod în care au dezvoltat soia, plantă asiatică la origine, în anii 50, după Zéphirin Moulongoui, director al cercetării în lipochimie la INRA Toulouse.

După mai multe eşecuri în încercarea de control a unor noi acizi graşi utili pentru fabricarea plasticelor biodegradabile, textile, lubrifianţi şi detergenţi, cercetătorii americani au separat, şi în final ar fi obţinut cu succes varietăţile adecvate a unor plante puţin cunoscute astăzi, ca cele din genul Cuphea, plante de origine africană şi cele din genul Vernonia.
Pentru dl. Moulongoui, care se exprima pe data de 7 noiembrie cu ocazia unei mese rotunde organizate de către AMSOL (Asociaţia Întreprinderilor Multiplicatoare a Seminţelor de oleo-proteaginoase), aceste plante pot devenii „noile oleaginoase de mâine”. Mai ales în perspectiva strategică care are în vedere înlocuirea petrolului.
„În anii 50 soia nu era cunoscută în Statele Unite decât ca o plantă exotică, A deveni oleaginoasa numărul unu datorită unei politici susţinute a USDA (Departamentul American de Agricultură)”, a comentat acesta, citând dezvoltarea recentă a ricinului, a inului, a florii soarelui, a rapiţei în această ţară.

Sursa: AGRA PRESSE HEBDO din 11 noiembrie 2002

Informaţii despre PECO
Polonia
Identificarea animalelor

După ARMA (Agenţia de Restructurare şi Modernizare a Agriculturii – însărcinată cu aplicarea măsurilor socio-structurale şi a ajutoarelor directe europene), identificarea bovinelor pentru a permite acordarea ajutoarelor directe va începe cu luna noiembrie 2002. Identificarea ovinelor, a caprelor şi a cailor se va face începând cu 1 ianuarie 2003.
Vor fi selecţionate trei societăţi pentru a furniza inelele de identificare pentru bovine. Acest contract se referă la 6 milioane de perechi de inele.

Al patrulea caz de ESB confirmat

Vaca era în vârstă de opt ani. Turma care cuprindea cinci vaci a fost sacrificată cât şi ultimul viţel a animalului afectat care se găsea în altă exploataţie.

Sursa: PEE Varşovia

Manifestare ţărănească

Organizaţiile agricole poloneze au fost chemate să manifesteze pe data de 14 noiembrie 2002 „în faţa clădirii delegaţiei Uniunii Europene la Varşovia” pentru a protesta împotriva „propunerilor incorecte ce se referă la condiţiile financiare de aderare a Poloniei la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte agricultura”.
Mai concret, organizaţiile condamnă obligaţia făcută Poloniei de a-şi plătii integral cota-parte pentru UE cu ocazia aderării sale în vreme ce agricultorii nu vor primi în primul an decât un sfert din suma totală a ajutoarelor directe.

Sursa: comisia de sfătuire a OPA poloneze

Dosarul funciar încă „arzător”

Deputaţii din „Liga Familiilor” (dreapta naţionalistă) au depus la Dietă (camera Deputaţilor) o cerere de referendum în cursul căruia polonezii să voteze pro sau contra posibilităţii de vânzare a terenurilor persoanelor străine.
Această propunere este susţinută de către Samoobrona (partid „radical” care este de asemenea un sindicat agricol) PIS (dreapta) şi de PSL (Partidul Ţărănesc).
O alianţă între SLD (social democraţii la putere şi PO (centru) ar trebuii să ducă la o respingere a moţiunii.
Sursa : « Rzeczpospolita » din 13/11/2002

Bulgaria şi România

Comisia a stabilit „foi de parcurs” pentru a pregătii integrarea Bulgariei şi a României

Comisia a prezentat pe 13 noiembrie „foile de parcurs” destinate să definească principalele demersuri pe care aceste ţări trebuie să le facă pentru a fi pregătite pentru aderare. Ele pun mai ales accent pe capacitatea administrativă şi juridică necesară pentru a pune în aplicare achiul comunitar şi reforma economică.
Pentru a susţine aceste eforturi, Comisia propune o creştere a asistenţei Uniunii Europene (+ 20% în 2004, +30% în 2005, + 40% în 2006 în raport cu asistenţa anuală medie primită de aceste două ţări în cursul perioadei 2001/2003).
Printre altele, Comisia propune să acorde statut de observator unui anumit număr de comitete şi agenţii comunitare cum deja se întâmplă cu celelalte ţări candidate.
Aceste foi de parcurs vor fi prezentate la Consiliul European de la Copenhaga ce va avea loc în data de 12-13 decembrie 2002.

Ungaria
Mere

Guvernul ungar a acordat un ajutor de 1,5 milioane de euro pentru stocarea a 50 000 de tone de mere de masă în condiţii de atmosferă controlată.

Sursa: Magyar Mezögazdasag din 09/10/2002

PECO

Producţia de porcine

Invitată la Adunarea generală a secţiunii porci a UGPVB, pe data de 25 octombrie, dl. Beaudienville din partea CFCE (Centru Francez de Comerţ Exterior) a intervenit asupra evoluţiei porcinelor în PECO.
Intrarea PECO în Uniunea Europeană va antrena o creştere a şeptelului porcin cu 25%. Cu, 17,5 milioane de capete, respectiv 4,8 milioane, Polonia şi Ungaria sunt principalele ţări producătoare.
După dl. Beaudienville, performanţele sunt foarte contrastante şi utilajele de la abatoare au nevoie de amânări importante pentru a putea fi aduse la normele europene. Din potrivă, industria transformatoare deţine o tehnică incontestabilă.
În termeni de cifre, aceasta înseamnă că, de exemplu, Polonia care numără actualmente 4000 de întreprinderi de sacrificare, transformare şi transformare va trebui să închidă până în 2004 „1700 de întreprinderi”. Trei întreprinderi a cărui capital este străin îşi împart 30% din piaţă.
„ O mare parte din filieră nu va prinde trenul” în ciuda ajutoarelor din cadrul programului SAPARD (program comunitar de pre-aderare în materie de agricultură) care de altfel „sunt insuficiente”.
La nivelul producţiei, se pot prevedea schimbări importante. Actualmente în Polonia, jumătate din şeptelul porcin se găseşte în ferme cu mai puţin de 50 de capete. Or modernizarea atelierelor pentru porcine este puternic frânată de lipsa de capital. Consecinţa: integrarea prin abatoare şi abatoarele se dezvoltă: „asistăm la naşterea unui sistem de producţie foarte liberal care se bazează pe integrare”.

Sursa: « Paysan Morbihannais » din 7 noiembrie 2002

EURONEWS - noiembrie - E-mail :afitiu@usamvcluj.ro, 11/14/2002

Contact:

Informatii Utile despre Canada si emigrare.

Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.

Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!

Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

created by Iulia Stoian