Note de lectura la cartea : Scriitori gorjeni contemporani - Ion Gociu , autor Ion Trancău
„ Din acest an jubiliar al Centenarului Unirii Naţionale, 2018, am proiectat o nouă iniţiativă editorială cu titlul Scriitori gorjeni contemporani, o colecţie de autori şi opere, care aparţin acestui areal şi timp, aflate sub patronaj spiritual-artistic, brâncuşian şi arghezian.
Voi avea în vedere scriitori de pe aceste meleaguri, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din România, dar care scriu şi editează cărţi de poezie, proză, beletristică şi eseistică, de nivel remarcabil...”.
Am extras acest citat din lucrarea „Scriitori gorjeni contemporani” (primul volum, din cele zece proiectate), apărută la Editura Pim, Iaşi, 2018, sub semnătura criticului literar Ion Trancău, pentru a reliefa demersul critic la care autorul s-a angajat de curând, într-un proiect de anvergură, acest prim tom fiind o minimonografie despre viaţa şi activitatea literară a scriitorului Ion C. Gociu.
Ion Trancău, profesor de limba şi literatura română, din corpul de elită al învăţământului gorjean, ajuns la o frumoasă vârstă a înţelepciunii, a pornit pe drumul literaturii încă din anul întâi de facultate ( pe la 18 ani), când primele sale versuri apăreau în revista „Contemporanul”, unde erau comentate favorabil de poetul Miron Radu Paraschivescu.
Odată intrat pe acest tărâm al scrisului, pe cât de fascinant, pe tot atât de iluzoriu, cu greu se va mai îndepărta de el, indiferent de vremi sau vremuri. În perioada totalitară, profesorul Ion Trancău va publica articole privind condiţia limbii şi a literaturii române în şcoală, problematica şcolii româneşti (atât cât permitea cenzura comunistă), dar şi cronică literară de întâmpinare, în diferite reviste, una dintre revistele de suflet fiind „Tribuna” din Cluj. După 1989, activitatea publicistică se extinde, se intensifică şi se diversifică, concretizându-se în aproape zece cărţi publicate în mai puţin de un deceniu: „Imixtiuni critice” (2011), „Un compendiu critic” (2012), „Urmuz şi Tudor Arghezi” (2014), „Catrene cu umor...(epigrame)” (2014), „Un scriitor transmodernist” (2014), „Răzvrătire şi iubire” (2016), „Miracol grigurcian” (2017), „Scriitor cu Scară la cer” (2018).
Structurată în patru capitole distincte, fiecare purtând un titlu explicit ( I- Cuvinte introductive; II- Lecturi şi comentarii critice; III- Adnotări cu exegeze şi evaluări critice; IV- Expunere de motive explicative), la care se adaugă un set de fotografii edificatoare privind activitatea literară a scriitorului Ion C.Gociu, cartea „Scriitori gorjeni contemporani”, vol. I, oferă o imagine clară asupra intenţiei criticului literar, Ion Trancău, de a face cunoscute publicului larg românesc din ţară şi din afară, valorile scrisului gorjean, adunând, printr-o trudnică şi minuţioasă documentare, un material bogat despre viaţa şi activitatea literară a oamenilor de cultură, trăitori în spaţiul aflat „sub patronaj spiritual-artistic, brâncuşian şi arghezian”, cum autorul însuşi ne mărturiseşte.
Scriitorii cuprinşi în această galerie de portrete, asupra cărora se va opri, în primă fază, Ion Trancău, au câteva trăsături comune care, evident, îi apropie: toţi au o vârstă înaintată, s-au născut şi au copilărit în mediul rural, mediu ce-şi va pune amprenta asupra personalităţii fiecăruia şi care va fi explorat în scrierile lor realiste, tradiţionale, „de tip doric, ca viziune, tipologie umană a personajelor, compoziţie şi stil”. Este în firea lucrurilor ca scriitorii respectivi să aibă şi trăsături individuale, care îi particularizează. Vorbim, în sensul acesta, de individualităţi artistice bine definite, cu stiluri şi universuri tematico-problematice proprii, valorificate în creaţii literare, de genuri şi specii literare adecvate.
După o scurtă trecere în revistă a scriitorilor gorjeni: Sabin Velican, Ion Bureţea, Antonie Dijmărescu, Iulian Popescu, Lazăr Popesu, Ion Cepoi, Alex Gregor, Valentin Taşcu, Marius Iorga, Valentin Chepeneag, Delia Adam... (de care bănuiesc că se va ocupa în celelalte volume ale proiectului), ierarhizaţi pe criteriul vârstei şi mai puţin pe cel valoric, criticul literar Ion Trancău se opreşte asupra personalităţii prozatorului Ion C. Gociu, de fapt asupra „cuplului scriitoricesc, Nelly şi Ion Gociu” ( doamna Gociu fiind coautoare la romanul „Copilul nedorit”), amintind câteva date biografice despre fiecare în parte. Prozatorul beneficiază de un portret amănunţit, unde se precizează studiile, revistele literare la care a publicat şi publică, societăţile literare şi culturale la care este membru, cărţile publicate, editurile şi anii, unde şi respectiv când acestea au apărut.
În capitolele următoare ale lucrării în discuţie, criticul Ion Trancău dezvoltă pe larg conţinutul cărţilor de autor, semnate Ion C.Gociu, aminteşte şi comentează cu generozitate aprecierile făcute de diverşi exegeţi pe marginea operelor scriitorului, emite judecăţi de valoare, face statistici, comentează cu multă căldură aspectele care îi plac din carte şi care i-au reţinut atenţia.
Iată ce spune criticul despre cele două romane a căror acţiune se leagă de oraşul Brăila: „Cu cele două proze romaneşti, Brăila, oraşul speranţelor şi Brăila, oraşul amintirilor scriitorul I.C.Gociu tinde să realizeze o panoramă prozastică, o cronică sau o frescă, de ce nu, o saga narativă a societăţii noastre, colorată gorjeneşte, a unui larg interval de timp de aproximativ o sută cincizeci de ani”.
Profesorul Ion Trancă nu pare surprins de numărul mare de exegeţi care au comentat cărţile prozatorului Ion C. Gociu, o bună parte dintre ei fiind tot profesori, unii din învăţământul preuniversitar sau din cel universitar, alţii, critici de notorietate, jurnalişti, confraţi-scriitori... Unora dintre aceştia, criticul I. Trancău le schiţează un scurt portret moral, în special celor pe care a avut privilegiul să-i cunoască. Iată ce spune despre Nicolae Dragoş (scriitorul, poetul, criticul şi istoricul literar): „ Nicolae Dragoş, recunoscut din comunism până azi ca un critic literar de întâmpinare echilibrată, principială, onestă şi constructivă, procedează identic la impactul cu creaţia scriitorilor din ţară şi din Gorj. O critică literară demnă de aceste însuşiri pertinente promova încă din anii în care a condus, la Bucureşti, importanta revistă cultural-literară, Luceafărul.”
Amintim, din lunga listă a comentatorilor operei lui Ion C. Gociu, câteva personalităţi distincte: profesor şi gazetar George Manoniu, prof. univ. dr. Alexandru Metea, prof. dr. George Mirea, prof. dr. Zenovie Cârlugea, conferenţiar univ. Ion Popescu- Brădiceni, prof. dr. Gheorghe Gorun, prof. univ. Nicolae Brânzan... O largă paletă de oameni de cultură, răspândiţi prin ţară sau aflaţi dincolo de hotare, comentează şi ei cărţile scriitorului gorjean.
Mi-au reţinut atenţia câteva aprecieri critice, aparţinând domnului profesor Zenovie Cârlugea, pe care mi-aş permite să le citez. Vorbind despre romanul „Maia”, Domnia-Sa observă aspectul novator al scrierii, şi anume „ problematica de substrucţie social-politică a unor etnii, pe care înfloreşte o frumoasă poveste de viaţă şi de moarte, de-a dreptul senzaţională...”, aşezându-l astfel pe autorul romanului în tradiţia prozei „realist-obiective, veridice şi verosimile, dorice, după conceptul stilistic introdus şi valorificat de Nicolae Manolescu în trilogia eseistică Arca lui Noe”.
Trăim de aproape o jumătate de veac în lumea scrisului, unii în Teleorman, alţii în Gorj sau în alte judeţe ale ţării. Niciodată nu aş fi cunoscut efervescenţa literară gorjeană, dacă profesorul şi criticul literar Ion Trancău nu ar fi avut ideea generoasă de a aduce în faţa cititorilor valorile literare autentice ale Gorjului. Efortul dumnealui este cu atât mai lăudabil. Datorită demersului său critic, am acum, în faţa ochilor, imaginea completă a modului de receptare a operei unui scriitor talentat, original, cum este Ion C. Gociu.
Comentarea cu simţ de răspundere a notelor de lectură, a cronicilor literare, a semnalelor editoriale şi a interviurilor; ilustrarea textului personal cu citate potrivite; grija de a nu omite pe niciunul dintre cei care s-au aplecat asupra cărţilor scriitorului I.C.Gociu; abordarea scrierilor recenzate în lumina conceptului stilistic introdus şi aplicat de Nicolae Manolescu în trilogia „Arca lui Noe”... dovedesc că Ion Trancău este un om de o mare fineţe intelectuală, o persoană responsabilă, care cândva şi-a luat crucea în spate şi nu o va pune jos decât la capăt... Fie ca acest capăt să se afle cât mai departe, spre a-i permite omului, profesorului şi criticului literar, Ion Trancău, realizarea tuturor aspiraţiilor, tuturor proiectelor literare în care s-a angajat! Şi, dacă timpul va mai avea răbdare, poate că Domnia-Sa se va ocupa şi de scriitorii teleormăneni...
|
Domniţa Neaga 12/9/2018 |
Contact: |
|
|
