Scrisoare de pe front de la bunicul meu Marin Ghinea
Copie dactilografiată după originalul primei scrisori a lui Marin Ghinea, expediată de pe front primei sale soții, Maria
Scrisoare din Război 2/3/918
Această carte, draga mea soție, să o ți de la mine, primind să o păstrezi și în sân să o porți cu tine, că nu e carte numai așa de rând, scumpă soția mea e testament prin care îți las a mea avere ție anume după moartea mea. Insămânțările mele din șes, din lot și Holda din vâlcele, fâneața din luncă, casa mea și toate ce am să fie toate ale tale, iar tu în schimb cât vei trăi să faci atâta bine, să ai grijă și de mine în fiecare an să dai pomeni pentru mine apoi la cei săraci și goi în Dar le dai bucate! }apte leturghi(i) să dai popii din șapte sate, de una te rog să nu fi supărată și iartă-mă soția mea de ți-am greșit vreodată că eu simt că nu ajung viu o altă dimineață fiindcă în toată clipa stau cu moartea față în față, știu și rău ce-mi pare că mor, o moarte tot mi-e dată, îmi pare rău că n-am trăit nici anul laolaltă și ce frumos am început cu traiul de ții minte și câte planuri ne urzeam pe zeci de ani înainte și iată cum se prăbușesc de acum pentru vecie acele planuri și nădejdi, iubita mea soție, dar în zadar că poate așa mi-e dat, cine știe că eu să mor tu să trăiești trudind….. și cine știe dacă mor cu popi voi ca să mor, oh cum nu știu, soția mea, de mine mai aproape, dar….. când vei primi tu vestea morții mele ascultă-mă nu mă jeli purtând haine de jele, e de prisos să jelești un vis care dispare, iar lumei ce-o să-i pare de jelea ta că-i mare. Oh dacă ști iubita mea ce chinuri mă împresoară acum când scriu cu gândul meu trudind la tine sboară că n-am avut pe lume eu ți-o spun mai mare bine decât pe tine să te văd și să visez de tine, mă doare că eu mor pe aici și tu rămâi de mine, dar Dumnezeu e bun și el grijă va avea de tine și acum te sărut cu dor și draga mea dulce soție n-am scris această carte eu bărbatul tău….
Acum sfârșesc scrisoarea mea, un glas de tun mi-o curmă și astă carte ce știe, mi te poate cea din urmă! La Revedere.
Sold. Ghinea Marin Reg.(imentul) M.(atei) B.(asarab) Nr 35,
Comp.(ania) I Mitraliere
Semnătura
Marin Ghinea
* O altă scrisoare (a doua) din Primul Război Mondial, 1916-1918,
a lui Marin Ghinea către prima lui soție, Maria
In luptele de la Mărășești
In munți urlă uriașele tunuri păgâne, ce rup în calea lor stejari și stânci bătrâne și prin poteci se aude zgomotul Ho(a)rdelor păgâne. In spre Siret se îndreaptă Coloanele nemțești, Sunt grăbiți să ajungă la moarte în Mărășești. Din tunuri după dealuri curg bombele grămadă, Românii înfruntă toate, Pe Nemți doresc să-i vadă, spre vrășmaș pornește cumplită vijelie de gloanțe și baionete.
Acum oștirea noastră știe să se lupte în bătaie, un Reg.(iment) de-al nostru se aruncă vitejește. Pornește la atac și pe Nemți în goană vedeai cum se retrag. E Reg.(imentul) nostru M.(atei) B.(asarab) ce la atâtea lupte parte a luat. In zona fioroasă de 29 Iulie când ordinul că vine să lăsăm orice repauz, la Ciasurile 4 fiind după amiază să luăm ofensiva cât de fioroasă. Incepe întâi tunuri de 75, mai pe urmă începe și cu 205, începe și barajul de Mitraliere, începe și grenade și puști mitraliere. Cu toți se aruncă fără nici o teamă și începe lupta ține până seara și cădeau voinici(i) toți cu grămada ne având reserve niam (ne-am) retras puțin. Venise și noaptea să ne odihnim. A doua zi la ora 51/2, încearcă și Nemții să ne dea pe spate. Incepe întâi cu tunul de calibru mare, ne bate rezerva până pe sub seară, când artileria a încetat. A început să iasă cu toții la atac. Dar și ai noștri fiind pricepuți, nu (au) avut cartușe și ghiulele în plus, a început să bată artileria noastră și vedeai pe nemți cum cădeau grămadă șa (și-a) încercat ei Nemți(i) să ne spargă frontul, Vrând ca să ne prindă pe Români cu totul.
Pe Ziua de I August
Aducând nemți(i) trupe din repauz, aducând și două Divizi(i) Bavarezi vrând ca pe Moldova tot ei să întemeieze a început întâi cu rachete multe, vrând ca să știe pe cine are în frunte, și cu cine are de aface și cu câte forțe ei să ne atace, a băgat întâi o Divizie Bulgară, Dar Români(i) noștri iau (i-au) făcut grămadă, iar atuncea Nemți(i) au schimbat iară, A schimbat tot frontul băgând Bavarezi, Având toată speranța cu ei să isbutească. }i tocmai la Iași să mi se oprească. A început așa tot cum știau ei să arunce cu bombe la noi în tranșei. Dar Români(i) noștri știind ce îi așteaptă, a(u) început și ei să se pregătească. Când deodată la un moment dat Bavarezi(i) ese (ies) cu toți(i) la atac. Cu baioneta pusă tot ura strigând, și în lini(a)
întâi ei înaintând. A(u) venit ei Nemți(i) până la linia I, când ese (ies) și ai noștri vânători ei începând să facă scrimă așa cum știau ei. Iar atunci Nemți(i) cu toți(i) îngroziți, și deodată asta ei au fost bătuți, ce făcură atuncea, iar Machensen (Makensen) a trimis raportul lui. Caizer (Kaizer) raportându-i astfel, nu mai pot împărate cu nici un chip de loc (deloc) pe români să-i dau un pas înapoi, că front se află Divizii de lei. Divizia 9 rezistă iar pornește, Rezistență ține acum la Mărășeșeti, Obosiți și noi drept am avut, Divizia 15 ne-a înlocuit, am eșit (ieșit) atuncea să ne odihnim și tot deodată să ne refacem, iram (eram) în ziua de 15 August în satu(l) Domnești, un ordin deodată cu el te pomenești, se sună echiparea și am și plecat, am mers toată ziua și noaptea la fel. A doua zi la ora 5 dimineața ordin de înaintare salt cu toți(i) în fuga mare să ajungă colo în vale, să bea apă din izvor cu numele Zăbrăuțior. Ruși(i) atunci ne zicea(u) române nu înainta că e (sunt) Nemți ca Frunze. Noi pe ei nu eam (i-am) ascultat, la atac am și plecat, peste ei noi am sărit și în vale neam _(ne-am) oprit, lupta apoi s-a potolit, am stat ziua acolo toată când la noaptea jumătate ne căzură Nemți(i) în spate, un ordin apoi s-a dat, la mal iarăș(i) neam (ne-am) urcat și tranșee am trasat toată noaptea am săpat până a doua zi în zori. Neam (ne-am) retras sub niște pomi și tot pe Ruși am lăsat noi la muncel (Muncelu) am plecat acolo cum am ajuns pe poziție neau (ne-au) dus, formație de luptă am luat în linie de grupe prin flanc stând cu toți(i) în așteptare ordin de înaintare și-am stat decât un ceas nea (ne-a) și luat nemți(i) de nas cu artileria să bată de îngrozăvea lumea toată. A bătut până a înserat, Muncelul tot noi lam (l-am) luat și apoi noaptea neam (ne-am) schimbat la poienile popi(i) am plecat.
………………………………..
*După lecturarea acestor scrisori, expediate de Marin Ghinea de pe front, se poate observa, cu ușurință, că ele au fost scrise în grabă, în pauzele dintre lupte. Citindu-le, ai sentimentul că Sergentul Marin Ghinea ar fi vrut să scrie mai mult despre grozăviile războiului, dar din cauza primirii unui ordin de luptă, s-a întrerupt brusc din scris, neputând măcar să-și termine gândul (ca în prima scrisoare), iar fraza rămânând neterminată.
Unele dezacorduri sau greșeli gramaticale ale autorului acestor scrisori sunt inerente în condițiile în care acestea au fost concepute, acestea fiind cauzate de stresul și spaima vuietului îngrozitor al bombelor, de șuieratul gloanțelor, de ascuțișul baionetelor, de mulțimea cadavrelor de pe frontul de luptă etc., în general de groaza apăsătoare că în orice clipă va putea fi alături de camarazii săi căzuți la datorie pe câmpul de luptă.
Eu mi-am permis să corectez unele greșeli (pe copia dactilografiată), scriind corect cuvântul între paranteze.
Bunicul meu, Marin Ghinea, a fost incorporat in armata la varsta de 21 ani (in septembrie 1916) si trimis pe frontul de lupta al primei conflagratii mondiale. Sergentul Marin Ghinea a facut parte din Regimentul nr 35 "Matei Basarab" si a luptat, alaturi de acesta, in bataliile de la Marasesti, Muncelu si Valea Zabrautului (iulie-august 1917), unde s-a distins prin vitejie, fiind rasplatit cu medalia "Barbatie si Credinta" clasa a III-a cu Spade. A fost trecut pe picior de pace la 1 iulie 1918.
|
Eliza Ghinea / Toronto 12/2/2018 |
Contact: |
|
|
