Frigiderul, factor de poluare
Când vine vorba de degradarea mediului înconjurător, se arată cu degetul spre emisia de gaze, rezultate din arderea hidrocarburilor, spre masele plastic ( în special pungi, peturi…), spre defrişarea pădurilor.
Specialiştii în aer curat, includ în emisia de gaze şi flatulenţa mamiferelor, mai ales a bovinelor. Nici cabalinele, nici suinele, nici caprinele şi nici altele asemenea nu sunt mai breze.
Ce gaze conţine flatulenţa? Oxigen, dioxid de carbon, hidrogen, nitrogen, metan etc. Detalii aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Flatulen%C8%9B%C4%83
Pe bunâ dreptate , oricine poate fi nedumerit, întrebându-se care mai este legătura dintre frigider și poluare, devreme ce , eliminându-se freonul, frigiderul nu mai este poluant.
Frigiderul, nu, dar cel care-l folosește, omul, mamifer omnivor? Imaginaţi-vă câtă flatulenţă zilnică de la cei peste 7,6 mrd. de oameni? Măcar una, cât de mică…Nu mai punem la socoteală supercampionii…
Prima abordare serioasă a acestui flagel uman ( printre multe altele) a fost facută de poetul George Topârceanu, în prima jumatate a secolului trecut, într-un scurt tratat versificat: http://www.poezie.ro/index.php/poetry/103601/Dilema.
Pe vremea lui Topârceanu, încă se mai lucra la punerea la punct a condiţiilor tehnice pentru producţia de masă a frigiderelor. Astăzi, orice gospodărie este de neconceput fără un frigider…
Graţie acestei invenţii, omul funcţionează ca un autoturism, mai mic sau mai mare, sau chiar ca un camion…
Mai întâi se face plinul frigiderului cu alimente. Ingerate, pentru a fi asimilate, alimentele trec printr-un proces de fermentaţie bacteriană care , în mod inevitabil, produce gaze. Unele produse alimentare, gustoase şi foarte apreciate, cum ar fi fasolea, sunt campioane la emisia de gaze umane…Nimic aberant ca un fost ministru britanic al Schimbării Climatice să recomande populaţiei să mănânce mai puţină fasole! (https://b1.ro/stiri/externe/britanicii-avertiza-i-sa-consume-mai-pu-ina-fasole-flatulen-ele-contribuie-la-incalzirea-globala-80284.html) Grea decizie… Un mic dejun britanic sănătos conţine, neapărat, și fasole!
Doi indicatori dau o idee despre contribuţia unei familii la flatulenţa umana globală: capacitatea frigiderului, care poate varia de la 120 de litri ( inclusiv congelator), până la 370 de litri ( inclusiv congelator) și gradul de ocupare a capacităţii acestuia, în timp.
Depinde de filozofia de viaţă a familiei: maximalistă, minimalistă și ceva intermediar, să-i zicem maxiministă ( nu există în dicţionare). Pentru maximaliști “ mai mult este mai mult” ( more is more); pentru minimalişti “ mai putin este mai mult” (less is more); maximiniștii sunt la mijloc. Ṣi maximalismul și minimalismul au extremele lor…
În familiile maximaliste, indiferent de capacitate, frigiderele sunt în permanenţă pline ochi. Frigidere opulente! Cum se eliberează un spaţiu, cum este completat. Nu arareori, unele produse uitate prin vreun colţ de frigider se aruncă…
Frigiderul maximinist nu suferă nici de opulenţă, nici de indigenţă. Aici se aplică principiul ( după Lavoisier) :Nimic n-apucă să se strice, nimic nu se aruncă, totul se consumă.
Frigiderul de tip dioramă îl găsim numai la minimaliştii extremişti. Acestia trăiesc cu apă şi aer…Pe drept cuvânt, se poate spune că bate vântul în frigider. Vreo conservă, un iaurt, o bucată de brânză, o banană etc. stau liniștite ca într-o cameră frigorifică de morgă…Nu se aruncă, fiind artefacte preţioase pentru arheologia alimentară. În viitor ar putea ajunge la Muzeul Antipa, într-o dioramă prezentând obiceiurile alimentare ale omului din sec.XXI, în ideea că ar mai exista şi un secol XXII…
Nu stiu dacă s-au făcut studii sistematice ,dar din observaţii, pe ici pe colea, s-a constatat că mai des se deschide frigiderul decât o carte. Ba, sunt familii în care cartea nu s-a mai deshis de ani de zile.
Frigiderul are aliaţi de nădejde, adevăraţi fraţi de … circuite: televizorul, laptopul, smatphonul etc. Televizorul este la îndemâna tuturor: a copiilor, a părinţilor, a bunicilor. Trebuie doar să știi să folosești telecomanda, un fel de baghetă magică…Privești la televizor, socializezi prin laptop şi smartphone și… mai ciuguleşti câte ceva din frigider.
Este clar, că de frigider nu se poate scăpa ,decât prin iniţiative extreme, anarhiste, am putea spune. Pur şi simplu se aruncă şi frigiderul, şi televizorul, şi calculatorul, şi smartphonul … Să faci aşa ceva, în zilele noastre, este un act… sinucigaş! Ṣi totuși, prin anumite locuri, persoane foarte curajoase, au pus în aplicare experimentul… Surpriză! N-au murit! Dimpotrivă, spun că au (re)descoperit libertatea!
Asemenea ciudăţenii trebuie descurajate , deoarece, dacă toata lumea ar face la fel, industriile producătoare de frigidere, televizoare, laptopuri, smartphonuri, de alimente bio, modificate genetic şi sintetice, ar fi grav afectate. Nemaipunând la socoteală celelalte industrii care susţin pe cele amintite anterior: transporturile, industria ambalajelor, a conservanţilor, a aditivilor etc.etc. Ar fi o catastrofă globală: falimente, șomaj, revolte sociale etc.
Ce-i de făcut, deoarece flatulenţa umană este o problemă foarte serioasă? Exclud din start unele idei criminale, vânturate ca teorii ale conspiraţiei, cum ar fi reducerea populaţiei globului la vreo 500 mil. locuitori, prin eutanasiere voluntară, forţată, prin vaccinări, prin războaie “ curate” ( bomba cu neutroni…)
După exemplul autoturismelor, și pentru oameni s-ar putea stabili clase de emisie ( E1, E2…) în funcţie de o emisie medie acceptabilă pe cap de locuitor, într-o perioadă determinată de timp. Fiecare persoană va primi certificate de emisie, corespunzator valorii emisiei medii. Prin proceduri elaborate ştiinţific, în urma unui examen atent ( se adaugă la analizele medicale), fiecare persoană va putea afla în ce clasă de emisie se încadrează. Nimeni nu va putea flatula peste emisia medie, fără certificat, deoarece va suferi rigorile legii ( amenzi substanţiale, privare de libertate etc.) De aici rezultă următoarele soluţii: 1. Se iau măsuri personale de ordonare şi control a obiceiurilor alimentare pentru reducerea produţiei de gaze.2. Se cumpără certificate de emisie de la persoanele cărora le prisosesc. 3. Combinat, solutia 1 cu 2.
Soluţiile menţionate mai sus vor avea efecte benefice pentru mediu ( se va reduce cât de cât emisia ) şi pentru economie. Comerţul cu certificate de emisie umană va crea locuri de muncă şi va permite persoanelor mai puţin flatulente să-şi mărească veniturile.
De menţionat că reducerea completă a flatulenţei nu este recomandată medical şi ar fi şi imposibilă, deoarece eşapamentul uman cu greu poate fi ţinut sub control…Pur şi simplu nu ascultă, după cum rezultă din concluzia studiului facut de George Topârceau:” Ṣi mai e un lucru, fără vorbă multă:/Ce te faci cu curul dacă nu te-ascultă???”
Nicușor Gliga
Norwich/Anglia, 26 octombrie 2018
†) Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir
|
Nicușor Gliga 10/29/2018 |
Contact: |
|
|
