Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Sf. Cuvioasa Parascheva


Sf. Cuvioasa Parascheva, cunoscută și sub numele de Sf. Paraschiva, este o sfântă venerată an de an pe 14 octombrie de credincioșii bisericii ortodoxe române, dar și ai altor biserici de rit oriental, fiind considerată patroana spirituală a Moldovei.

Mesaj Divin

Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea la Epivat, o localitate de pe ţărmul Mării Marmara. Părinţii săi au fost oameni cu stare, credincioşi, respectabili. Pe când avea zece ani, copila a auzit în vis îndemnul Mântuitorului: "Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze".
A fost un mesaj care i-a schimbat radical conduita, influenţându-i crucial scurta ei viaţă pământeană. În mod suprinzător pentru familie, cunoscuţi, dar şi pentru străini, mica Parascheva a început să manifeste de atunci o dărnicie excesivă, dusă adesea până la uitarea de sine, împărţindu-le sărmanilor tot ce-i aparţinea.
La etatea de 15 ani a intrat de bună voie într-o mănăstire de fecioare, după care s-a stabilit într-un aşezămant de călugăriţe pustnice din Valea Iordanului, unde a rămas până a împlinit 25 de ani. A revenit pe meleagurile natale, iar la vârsta de numai 27 de ani s-a stins din viaţă. Acest lucru se întâmpla în anul 1050, fiind înmormântată (la dorinţa sa) aproape de malul mării.
Interesant este faptul că la scurtă vreme după ce s-a prăpădit, au început să se producă unele miracole la mormântul ei. Mai târziu s-a constatat că în mod surpinzător trupul nu-i putrezise. Ca atare, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate cu mare pompă in Biserica Sfinţilor Apostoli din Epivat, spre cinstire şi închinare.
Acolo au rămas vreme de 175 de ani, după care a urmat o lungă perioadă de mutări în diferite mari lăcaşe de cult din alte ţări, ajungând în cele din urmă la Iaşi, sfârşind prin a fi depuse în Catedrala Mitropolitană, unde se află şi astăzi.

”Sfânta Vineri”

Numele popular al ilustrei personalităţi omagiate este ”Sfânta Vineri” şi de el sunt legate multe legende. Onomasticul grecesc „Paraskevi” înseamnă "A cincea zi a săptămânii”, de aici s-a ajuns la denumirea cunoscută la noi.
Mitologia românească este plină de povestiri ce ţin de creştinismul folcloric. Găsim, astfel, personificarea zilelor săptămânii, purtând nume ciudate precum ”Marţolea”, ”Joimăriţa”, unele fiind divinităţi pozitive, altele nefaste. Numai ”Sfânta Vineri” a rămas în conştiinţa închinătorilor ca o fiinţă justiţiară, ce pedepseşte femeile care greşesc, lucrează de sărbători şi un respectă datinile. Ziua de vineri este una specială, a reculegerii în amintirea momentului în care Iisus şi-a dat duhul, fiind răstignit pe cruce în Săptămâna Patimilor.
Cuvioasa Parascheva este considerată cea mai severă şi corectă dintre sfinte, apărând mereu înveşmântată în alb, semn al purităţii, recunoscută ca protectoare a femeilor şi a celor ce călătoresc pe uscat, pe apă ori prin văzduh. De asemenea, veghează la sănătatea animalelor sălbatice şi a înaripatelor, existând mai multe basme cu acest subiect.
Respectul faţă de Cuvioasă provine din sfinţenia şi din bunătatea ei, din iubirea întru Dumnezeu, ea oferind în dar credincioşilor de-a lungul vieții pământene nu doar straiele şi bunurile sale materiale, ci multă încredere şi îmbărbătare în momentele grele, de boală şi suferinţă. Am întâlnit aceste sentimente stând de vorbă cu unii credincioşi din satul românesc Păpăuţi, unde lăcaşul lor de cult are singurul din judeţ Hramul acestei sfinte.


Credințe populare

Sunt multe obiceiuri legate de data când este pomenită Sfânta Parascheva. În zona Ardealului exista în vechime obiceiul ritualic numit “Îngroparea verii”. După Slujba de la biserică, unii gospodari organizau, odinioară, câte o masă comună și ofereau apoi mici pomeni nevoiaşilor.
Nu trebuie uitat că în această zi mulţi credincioşi posteau - unii o fac şi în prezent - data de 14 octombrie numindu-se ”Vinerea Mare”, indiferent când cade în cursul săptămânii. Aceasta, ca urmare a faptului că Sfânta a fost chinuită de păgani într-o zi de vineri.
Conform datinilor populare în aceasta zi gospodinele nu trebuie să spele rufe, să calce și să coase ori să facă alte îndeletnici de acest fel, ce pot fi amânate. Se spune că dacă nu țin cont de aceste interdicții se vor alege cu suferințe fizice. O altă superstiție spune că printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să fie poame cu forma crucii. În schimb, este recomandată împărțirea de must și de vin nou, dar și de pâini și lipii. Potrivit tradiției, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la bunul Dumnezeu pentru femeile însărcinate. Bătrânele satului spun că dacă o femeie urmează să devină în curând mămica, este recomandat să impartă din bucatele sale copiilor din familii sărmane. Astfel, Sfânta o va ocroti la naștere, iar noul prunc va fi sănătos.

Ritualuri stricte

Puțină lume știe că moaștele Sfintei Parascheva sunt îmbrăcate și în prezent periodic după anumite ritualuri bisericești, la care participă doar preoți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Există și un blestem legat de ținuta respectivă, care datează încă din anul 1641. Sub veșmintele in care Sfânta este îmbracată în fiecare an, moaștele acesteia mai poartă un rând de straie care nu se dau jos niciodată! Acest echipament special are un sigiliu pe care este scrisă imprecația domnitorului Vasile Lupu, dar și a Mitropolitului Varlaam care spune: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva!”
Veșmântul de schimb al Sfintei se croiește după un ritual special în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obișnuiesc să țină post și să facă rugăciune înainte de a incepe să le lucreze. Veșmintele ocrotitoarei Moldovei se schimbă de... cinci ori pe an și se daruiesc apoi unor biserici care au Hramul Cuvioasei.

Măsuri de protecție deosebite anul acesta pentru marele Pelerinaj de la Iași

Moaştele Cuvioasei au fost aduse la Iași încă din anul 1641, de către domnitorul Vasile Lupu, și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. A devenit o tradiţie ca în preajma datei de 14 octombrie să vină la Iaşi an de an în Pelerinaj zeci de mii de oameni din toată ţara. Aceasta în semn de respect şi mânaţi de credinţa că aduc un omagiu patroanei spirituale a urbei. Așa se întâmplă și de această dată, deja sosind primii credincioşi, urmând ca numărul lor să crească foarte mult până duminică.
Numai că anul acesta a intervenit o problemă sanitară. De teamă că pelerinii ar putea răspândi virusul pestei porcine, autoritățile locale le-au recomandat credincioșilor care vin la Hramul Cuvioasei Parascheva să nu aducă cu ei mâncare preparată din carne de porc!!!
Ca atare, Iaşul se află în stare de alertă maximă înaintea celui mai mare Pelerinaj ortodox din România. Factorii de resort se tem că unii dintre sutele de mii de pelerini care se vor închina la moaştele Sfintei Parascheva pot aduce virusul pestei porcine din cele 13 judeţene din Romania în care mai sunt ori au existat focare. Virușii pot fi purtați pe haine şi în bagaje, în carnea contaminată. Din acest motiv, conducerea Direcţiei Sanitar Veterinare Iaşi a anunţat măsuri fără precedent în istoria Pelerinajului determinat de Hramul Sfintei Parascheva. Maşinile cu care vor veni pelerinii la Iaşi vor fi curăţate cu dezinfectant. De asemenea, se face apel către toţi preoţii localităţilor de unde vin pelerinii să le recomande acestora să ia cu ei numai mâncare preambalată, nicidecum pacheţele cu carne de porc sau preparate.

Predicții meteo

Aidoma şi altor Sărbători creştine, mai cu seamă la ţară nu lipsesc predicţiile legate de starea vremii. Se spune că dacă pe 14 octombrie este brumă dimineaţa, iarna ce se apropie va fi blândă. În caz că plouă cu tunete, sunt semne tot de iarnă uşoară. Cu cât frunzele cad mai repede, anul viitor va mai roditor. În dimineaţa acestei zile ciobanii se uită cum au dormit oile peste noapte, grupate sau separate, şi pot să-şi facă o idee de cum va fi perioada următoare: friguroasă sau nu.

Să reţinem, ştimaţi cititori, că în fiecare an la dată fixă, pe 14 octombrie, se pomeneşte Cuvioasa Parascheva sau cum i se spune în popor, ”Sfânta Vineri”. Ca atare, să o venerăm așa cum se cuvine…

pt Observatorul





Horia C. Deliu    10/11/2018


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian