Literatura Canadiană : Margaret Atwood - „A thematic guide to Canadian literature”
„ Survival” - subintitulată „A thematic guide to Canadian literature”, cartea cunoscutei si pretuitei autoare Margaret Atwood, nominalizată pe listele ultimei editii a candidatilor la prestigiosul premiu Nobel, este considerată de un cronicar avizat „an image in a mirror”.
O imagine într-o vastă oglindă, pe care reputata scriitoare, în postura sa de pasionată cercetătoare, ne-o pune în fată cu satisfactia unor descoperiri si sinteze relevante. „When I started to write this book – ni se spune în partea introductivă – I intended to produce a short, easy - to - use guide to Canadian literature, largely for the benefit of students and of those teacher in high schools, community colleges and universities who suddenly find themselves teaching a subject they have never studied : Canlit”. Mărturisesc că, literat si român-canadian fiind, m-am simtit puternic atras de această carte care a văzut lumina tiparului în 1972 si care, reprodusă de mai multe ori, a constituit pentru mine o primă introducere si initiere în ceea ce este atât de sugestiv si de inspirat denumit drept „Canlit”. Sunt convins că ea reprezintă o lectie binevenită, profitabilă pentru toti confratii mei, cu atât mai mult cu cât poartă girul excelentei autoare si profesoare Margaret Atwood din Toronto (n.1939, Ottawa), prezentă notabilă în viata culturală , apreciată „One of the most widely respectedly and eagerly followed writers in Canada”...
„Survival” înseamnă „supravituire”.Este impresia generală pe care semnatara cărtii o exprimă cu privire la literatura canadiană, asa cum s-a înfiripat si a evoluat aceasta, în contextul geografic si itorico-social al tării „frunzei de artar”. Incepând prin a fi o literatură timidă, de supravietuire, ea ajunge treptat la un stadiu de autoindetificare si de consolidare artistică. Este „traseul” pe care, prin numeroase exemple, îl parcurge minutioasa si competenta cercetare a Margaretei Atwood. „To know ourselves – subliniază aceasta - , we must know our own literature; to know ourselves accurately, we need to know it is part of literature as a whole”. În conceptia sa, literatura este nu doar o oglindă, ci si o „hartă”, o „geografie” a mintii.Cititorii canadieni au nevoie neapărat de o asmenea hartă orientativă, spre a dobândi libertatea de gândire si judecată, posibilitatea de regăsire în contextul unei tări si al unei culturi proprii. „For the members of a country or a culture, shared knowledge of their place, their here, is not a luxury but necessity. Without that knowledge we will not survive”...
Cartea este divizată în 12 capitole, fiecare purtând un titlu specific, căruia i se subordonează concluziile pertinente ale autoarei: „Survival”, „Early People”, „Ancestral Totems”, „Family Portrait”, „The reluctant Immigrant”, „The paralyzed Artist”. „Quebec: burning mansions” etc.Este
evidentă linia cronologic-ascendentă a acestora, în cadrul lor fiind analizate cu disponibilitate profesională o seamă de lucrări de literatură si artă, ilustrative pentru ideile si opiniile autoarei. Am fost nespus de încântat să întâlnesc, să-mi reconfirm si să-mi îmbogătesc cunostintele privind unii autori pe care am avut prilejul să-i citesc si să-i comentez într-un fel sau altul în revista „Observatorul”: Emily Carr, „The Group of Seven”, L.M.Montgomery („Anne of Green Gable” – roman si film), Margaret Laurence („The Stone Angel”), „Poets of Contemporary Canada”, Arcibald Lampman (tradus în „Poezii pe frunze de artar”),Margaret Atwood („Dancing Girls”) etc
Temele, subiectele, motivele literare, atât în proză, cât si în poezie, sunt legate – asa cum demonstrează autoarea - de istoria, configuratia geografică si clima spatiului canadian. Pentru primele valuri de imigranti instalati în acest orizont de lume, natura n-a fost deloc un paradis. Dimpotrivă: „The land really was hard, the weather tough and survival difficult”. Acest adevăr s-a reflectat si în scrierile autorilor respectivi, ceea ce conferă caracterul specific al acestor interesante creatii. Aspectele s-au schimbat treptat, odată cu reasezarea vietii, cu consolidarea si modernizarea societătii canadiene, cu integrarea rapidă si benefică a noilor veniti în stimulantul climat social si spiritual nord-american.
In eforturile sale metodologice de clasificare a diferitelor perioade si scrieri, autoarea recunoaste că uneori a devenit, poate, cam „speculativă”. Dincolo de această constatare, trebuie să recunoastem că, în general, consideratiile sale se constituie în sclipitoare observatii, care înlesnesc o cât mai amplă si mai bună punere în temă a cititorului. În final ni se oferă o bogată listă bibliografică, în care este inclusă, pe bună dreptate, si autoarea, cu ale sale relizări literare „The Journals of Susanna Moodie” si „The Animals in That Country”.
După ce parcurgi acest original si inteligent „tratat”,capeti un nou mod de lecturare si întelegere a literaturii canadiene. Ai, astfel, la îndemână reperele necesare pentru o optimă asimilare, asa cum sunt ele conturate cu minutie si veridicitate de neobosita autoare, care a parcurs si clasificat tematic si ideatic o mare cantitate de lucrări mai vechi si mai noi ale literaturii canadiene. La încheierea ultimului capitol, aceasta ni se adresează: „I’ll leave you with two questions which someone asked me while reading the manuscript of this book: Have we survived? If so, what happens after Survival?” Lectura cărtii îndeamnă la meditatie si răspuns...
|
Ion Segarceanu 10/1/2018 |
Contact: |
|
|
