Din ciclul de povești “Asta este România” ; Țara lui Ștefan Cel Mare
Bunicii îi învață pe nepoți, iar nepoții ascultă
- Mito, cum se numește cartea asta, care pare să fie cea mai mare din bibliotecă? Și de ce stă mereu deschisă? M-am uitat și eu prin ea. Are portrete, hărți, poze cu orașe.
- Nina dragă, mă bucur că mă întrebi. Cartea se numește “ Istoria României” și este mare, pentru că în ea se povestește viața românilor de două mii de ani încoace.
- Istoria este tot o poveste?
- Da, Nina, o poveste, în cazul nostru, o poveste despre români și despre locurile unde s-au stabilit ei de-a lungul anilor. Vezi tu, harta României, despre care ți-am spus mai demult, nu a fost așa dintotdeauna.
- Mito, dar ce se aude afară?
- E vântul, Nina, îi răspund eu, care tocmai intram în bibliotecă cu ceștile de ceai, urmată de Tom. De-acum a venit toamna. Vântul și frunzele se izbesc în fereastră.
- Cum adică nu a fost așa dintotdeauna?
- E ca în jocul tău de cuburi. La început ai numai un cub, ca să construiești ceva, apoi, ai două, cu care formezi un dreptunghi, mai adaugi unul și obții un dreptunghi mai mare….. Așa s-a întâmplat și cu formarea graniței din jurul Romaniei. Uite! Iau de pe hartă partea de est, care se numește Moldova, apoi înlătur partea din mijloc, care se numește Transilvania, mut partea de sud de pe hartă, care se numește Muntenia, mai jos…și…
- Nu a mai rămas nimic. Într-adevăr seamănă cu jocul meu de cuburi. Și cine a pus toate cuburile astea împreună și a format harta României?
- Ca să-ți răspund, ajungem iar la povestea pe care am numit-o istorie.
- Vreau să știu și eu povestea asta.
- Desigur. O! Dar într-adevăr vântul a început să bată tare afară. Isoria, n-ai să crezi, Nina, este povestea granițelor unui popor și a țării lui. Ca românii să poată construi ce vezi tu aici pe hartă, au trebuit să se lupte secole de-a rândul ca să păstreze aceste granițe. Fiecare “cub” în parte, Moldova, Transilvania, Muntenia, a fost cucerit în lupte crâncene și timp de secole. Astăzi am să-ți povestesc despre Moldova care a supraviețuit de-a lungul veacurilor datorită multor oameni de seamă, pe care noi îi numim domnitori.
- “Domnitori”? Într-adevăr sună ca într-o poveste…
- …sau ca într-o lecție de istorie…adaug eu.
- Unul din domnitorii aceștia, cel mai vestit, viteaz și înțelept, a fost Ștefan Cel Mare care a domnit timp de 47 de ani. În toți acești ani, grija și datoria lui au fost să păstreze granițele Moldovei, care erau mereu amenințate de alte popoare: de turci, de poloni, de unguri, de tătari…
- Ce greu trebuie să fi fost pentru el, Mito!
- Așa e, dar Ștefan a știut ce are de facut: a construit înainte de toate multe cetăți, adevărate fortărețe de piatră, de după zidurile cărora se apăra. Apoi s-a îngrijit ca oamenii …
- …răzeșii, așa se numeau pe atunci, adaug eu.
- …ca răzeșii, oamenii din Moldova, să aibă pământul și căminul lor.
- Și el însuși Ștefan era un bun luptător, Nina. Unde erau luptele mai grele, prin codrii deși, prin strâmtorile întunecate din munți, prin ceața groasă a nopților sau în timpul iernilor viforoase, acolo se urca pe cal și cu sabia lui puternică dobora mulți dușmani odată. A dus multe multe bătălii și din cele mai multe a ieșit victorios, de i s-a dus faima în lumea întreagă.
- Chiar că e ca într-o poveste, Mito…sau nu, ca într-un basm, unde se bat în paloșe.
- Asta e România, dragă Nina, țara lui Ștefan Cel Mare, sub domnia căruia, Moldova a trăit cele mai frumoase și mai glorioase zile. Nimeni înainte și după el, nu a adus Moldova la faima de atunci. De aceea, acum putem…
- Mito! Mita! Parcă nu am auzit niciodată vântul bătând așa de puternic.
- Imaginează-ți, Nina, că Ștefan Cel Mare se arunca în luptă când vânturile erau și mai năprasnice…de aceea acum putem să așezăm “cubul” din partea de est în interiorul graniței.
- Mita! Mito! S-a liniștit vântul și nici frunzele nu mai bat în geam.
- Și Moldova lui Ștefan Cel Mare s-a liniștit. Uite-o aici, înapoi, pe hartă, Nina.
- Data viitoare, despre “cubul” din partea de sud…
Notă:
Anii de domnie ai lui Ștefan Cel Mare: 1457-1504
|
Adriana Gheorghiu/ Brampton ON 9/19/2018 |
Contact: |
|
|
